Reconstructia fetei anterioare a genunchiului prin utilizarea lamboului perforator tibial anterior. Prezentare de caz.

Articol prezentat in cadrul Congresului ACPR, Tulcea 2015

In aceasta lucrare va prezentam abordarea noastra terapeutica in fata unui caz complex de condrosarcom de condil femural soldat cu un defect de parti moi la nivelul fetei anterioare a genunchiului. Dupa excizarea completa a formatiunii tumorale a fost necesara utilizarea unui lambou fasciocutanat bipediculat pentru acoperirea defectului de parti moi restant la nivelul fetei antero-laterale a genunchiului. Ulterior restabilirea mobilitatii articulare a fost obtinuta prin  artroplastie de genunchi.

In urma celei de a doua interventii ortopedice evolutia locala a fost grevata de aparitiei unei zone de necroza circulara la nivelul fetei anterioare a rotulei.  Pentru salvarea materialului protetic si pastrarea mobilitatii articulare s-a practicat plastie cu  lambou perforator tibial anterior.

Particularitatea cazului este data de necesitatea alegerii metodei reconstructive optime in conditiile unui picior traumatizat ce a suferit multiple interventii chirurgicale. Redobandirea functionalitatii a reprezentat obiectivul principal al algoritmului de tratament. Pentru realizarea acestui deziderat fiind necesara colaborarea intre echipa ortopedica ce a practicat artroplastia de genunchi si echipa de chirurgie plastica ce a intervenit rapid dupa aparitia necrozei prepatelare prin reconstructia partilor moi de la nivelul fetei anterioare a articulatiei, necesara pastrarii protezei precum si redobandirii mobilitatii articulare.

Parcurgerea unui program intens de recuperare medicala dupa suprimarea imobilizarii constituie un element extrem de important in ceea ce priveste prognosticul functional postoperator. La cinci ani de la excizarea formatiunii tumorale, dupa multiple interventii reconstructive la nivelul articulatiei genunchiului si partilor moi perilezionale pacienta se deplaseaza normal, integrandu-se fara dificultate in mediul profesional in care isi desfasura activitatea anterior stabilirii diagnosticului.

Considerentele ce tin de aspectul estetic au fost cu mult depasite de redobandirea functionalitatii articulare, atat de necesara in cazul unui pacient de varsta medie, ce necesita o integrare profesionala si sociala cat mai rapida.

Utilizarea lambourilor locale si locoregionale pentru rezolvarea unui caz grav de carcinom bazocelular gigant localizat la nivelul regiunii orbitale la un pacient cu arteriopatie severa 

Articol prezentat in cadrul Congresului ACPR, Tulcea 2015

In aceasta lucrare va prezentam atitudinea noastra terapeutica in cazul unui pacient cu carcinom bazocelular gigant localizat la nivelul fetei, antecedentele personale patologice, precum ateroscleroza si arteriopatia diabetica limitand mult optiunile reconstructive.

Defectul restant in urma excizarii formatiunii tumorale prin dimensiunile crescute determinate de invadarea structurilor invecinate precum sinusul maxilar, orbita si osul zigomatic au ridicat problema utilizarii unui lambou muscular de mari dimensiuni, necesar acoperirii tuturor structurilor afectate. Neajunsurile ce tin de realizarea unei anastomoze in conditiile unui pacient cu arteriopatie severa si deformarea estetica masiva a regiunii determinate de folosirea unei astfel de metode reconstructive au contribuit la alegerea realizarii reconstructiei prin utilizarea unor lambouri de dimensiuni mai mici, cu vascularizatie axiala regionala.

Stabilirea algoritmului operator a tinut cont de limitarile impuse de antecedentele personale patologice ale bolnavului si asteptarile acestuia cu privire la prognostic, acordandu-se o atentie deosebita controlului strict al valorilor glicemiei pe durata internarii si ulterior in perioada de recuperare postoperatorie.

Pentru acoperirea defectului de parti moi, restant in urma excizarii formatiunii tumorale si exenteratiei oculare impuse de extinderea procesului neoplazic la nivelul orbitei, au fost utilizate trei lambouri locale si locoregionale. Regiunea nazala a fost acoperita cu un lambou frontal, defectul de parti moi de la nivelul regiunii orbitare si zigomatice fiind acoperit cu un lambou temporal muscular respectiv fascial.

Postoperator evolutia locala a pacientului a fost lent favorabila, marcata doar de aparitia unei mici zone de necroza marginala. Pacientul a fost externat la 14 zile dupa interventia chirurgicala.

Particularitatea cazului este data de utilizarea lambourilor locale cu pedicul axial, noi considerand ca riscurile reconstructiei cu lambouri liber transferate sunt crescute in cazul pacientilor cu arteriopatie severa, deformarea locala postoperatorie fiind deasemenea un criteriu care pledeaza pentru utilizarea lambourilor locale de mici dimensiuni ce sunt mult mai usor de modelat.

Reconstructia membrului inferior prin lambouri locale si liber transferate la pacientii cu defecte de parti moi, osoase si tendinoase localizate la nivelul treimii inferioare a gambei

Publicat in Clujul Medical, Vol. 88/2015

Obiectivele studiului

In aceasta lucrare ne propunem sa prezentam diferite tehnici de reconstructie a membrului inferior prin utilizarea lambourilor locale si liber transferate in cazul pacientilor care au suferit traumatisme soldate cu defecte de parti moi localizate la nivelul treimii inferioare a gambei.

Expunera osoasa si afectarea structurilor vasculare dominante sunt aproape o regula in cadrul traumatismeleor de la acest nivel, prin urmare consideram ca alegerea tehnicii de reconstructie trebuie sa tina cont de natura traumatismului si consecintele acestuia, antecedentele personale patologice ale pacientului, precum si de asteptarile acestuia cu privire la prognostic.

MATERIALE SI METODA

Pentru demonstrarea importantei factorilor locali si generali ce contribuie la obtinerea unui rezultat favorabil, va prezentam o serie de cazuri de reconstructie a membrului inferior prin: plastie cu lambouri fasciocutanate liber transferate, lambouri locale musculare si plastie cu lambouri locale fasciocutanate. Un factor important in alegerea tehnicii optime de reconstructie il constiutuie examinarea clinica si paraclinica a pacientului. Pentru cazurile prezentate au fost efectuate ecografii Doppler, radiografii, precum si determinarea profilului lipidic al pacientilor, coroborand informatiile obtinute cu aspectul clinic general si local.

REZULTATE

In urma interventiei chirurgicale pacientii au necesitat in medie 14 zile de spitalizare si au fost externati in curs de vindecare. Evolutia postoperatorie a fost favorabila, grevata doar de aparitia unor mici zone de necroza marginala, justificata de factori de risc ce tin de: varsta, statusul arterial al pacientilor si dimensiunea defectului preoperator.

CONCLUZII

Consideram ca decizia cu privire la alegerea tehnicii reconstructive trebuie luata tinand cont de natura traumatismului si consecintele acestuia asupra structurilor anatomice afectate (osoase si vasculare), de antecedentele personale patologice, acordandu-se o atentie deosebita afectiunilor vasculare si metabolice, de leziunile preexistente la nivelul zonei donatoare, precum si de asteptarile pacientului cu privire la rezultatul functional si consecintele  estetice postoperatorii.

Rezolvarea unui caz complex de clinodactilie la nivelul policelui prin  Utilizarea  de grefon osos iliac. Prezentare de caz.

Publicat in Clujul Medical, Vol. 88/2015

Obiectivele studiului

Prin consecintele exercitate asupra prehensiunii, malformatiile policelui reprezinta afectiuni cu un puternic rasunet asupra functionalitatii mainii. In aceasta lucrare dorim sa va prezentam un caz sever de clinodactilie a policelui pentru rezolvarea caruia s-a practicat plastie cu grefon osos iliac.

MATERIALE SI METODA

Pentru realizarea interventiei chirurgicale s-au practicat radiografii ale policelui si bazinului pacientului, stabilindu-se preoperator dimensiunile grefonului si gradul de angulatie necesar restabilirii rectitudinii falangei distale. Pentru evitarea lezarii aparatului extensor s-au practicat doua incizii la nivelul bordului ulnar si  fetei dorsale a policelui in imediata vecinatate a bordului radial. Restabilirea rectitudinii coloanei osoase s-a realizat prin inserarea grefonului osos la nivelul bazei celei de-a doua falange, dupa fracturarea corticalei si spongioasei subjacente ipsilaterale. In urma interventiei chirurgicale pacientul a necesitat cinci zile de spitalizare si a fost externat in curs de vindecare, imobilizarea mentinandu-se pana la patru saptamani postoperator.

REZULTATE

In urma evaluarii efectuate la sase saptamani postoperator s-a constat imbunatatirea semnificativa a prehensiunii terminale si subterminale (sever afectate preoperator), precum si o moderata crestere a intensitatii prehensiunii de forta (poli-digitopalmara).

CONCLUZII

Consideram ca asocierea reconstructiei policelui cu grefon osos iliac cu un program intens de recuperare inceput la patru saptamani postoperator (dupa suprimarea imobilizarii) determina o imbunatatire semnificativa in functionalitatea mainii prin restabilirea reperelor anatomice necesare efectuarii prehensiunii.

Deasemenea, in opinia noastra alte criterii ce recomanda folosirea acestei tehnici chirurgicale la pacientii cu clinodactilie sunt: durata redusa de spitalizare, morbiditatea redusa la nivelul zonei donatoare, precum si considerentele estetice ce tin de prezenta unei cicatrici postoperatorii de dimensiuni reduse.