Stiati ca?…

  • Majoritatea muncitorilor romani nu au fost informati cu privire la diagnosticul si tratamentul afectiunilor musculo-scheletice cauzate de munca;
  • Desi Organizatia Europeana pentru Asigurarea Sanatatii si Securitatii la Locul de Munca, are o structura bine definita si a elaborat un plan de actiune performant, muncitorii romani aflati la munca in statele membre ale UE nu beneficiaza de aceste drepturi;
  • Cea mai frecventa afectiune musculo-scheletica cauzata de munca este sindromul de tunel carpian;
  • Miscarile repetitive, mentinerea pozitiilor fixe pentru o lunga durata de timp si efortul fizic intens, sunt principalele cauze ale aparitiei afectiunilor musculo-scheletice cauzate de munca.

 

Sanatatea cetatenilor romani plecati la munca in strainatate este total neglijata de Statul Roman, diagnosticarea afectiunilor cauzate de locul de munca si ulterior tratamentul adecvat al acestora ar trebui sa reprezinte o prioritate , avand in vedere faptul ca de la an la an romanii plecati la munca in strainatate contribuie cu sume uriase la bugetul de stat.

Statistica BNR arata ca in ultimii 5 ani, munctorii romani din strainatate au trimis mai bine de 14 miliarde de EURO in tara, cu toate acestea cetatenii romani din diaspora intampina frecvent probleme administrative (si nu numai) in momentul prezentarii la medic.

Conform BNR sumele trimise in tara de cetatenii romani aflati la munca in strainatate sunt:

  • 2017 – 3.792.000.000 euro
  • 2016 – 3.153.000.000 euro
  • 2015 – 2.782.000.000 euro
  • 2014 – 2.547.000.000 euro
  • 2013 – 2.650.000.000 euro

Principalul obstacol in calea muncitorilor romani din strainatate in momentul in care interactioneaza cu sistemul medical romanesc il repezinta lipsa dovezii de asigurat. Pe pozitia a doua se situeaza lipsa (sau pierderea) cardului de sanatate si lipsa medicului de familei.  O mai buna informare cu privire la documentatia necesara pentru consultatie si internare in cazul acestor pacienti, ar fi cu siguranta solutia ce ar putea ajuta milioanele de romani aflati la munca in strainatate.

Cela mai frecvente afectiuni musculo-scheletice cauzate de locul de munca sunt:

Principalii factori care contribuie la aparitia acestor afectiuni sunt reprezentati de:

  • Miscari repetitive zilnice
  • Efort fizic intens
  • Mentinerea pozitiilor fixe pentru o lunga perioda de timp
  • Miscari cu amplitudine mare
  • Lipsa perioadelor de pauza necesare recuperarii musculo-tendinoase.

Va prezentam in continuare cateva date generale despre principalale afectiuni musculo-sheletice cauzate de locul de munca. Din dorinta de a informa cat mai multi oameni aflati in dificultate am fost nevoiti sa va prezentam doar cateva date informative legate de aceste afectiuni, pentru o documentatie riguroasa va invitam sa accesati link-uirle atasate. Apasati pe numele afectiunii care va intereseaza si veti fi directionati automat catre prezentarea detaliata a diagnosticului si tratamentului acestei boli.

Sindromul de tunel carpian apare prin comprimarea nervului median in timpul pasajului acestuia prin canalul carpian. Initial afectiunea este caracterizata de aparitia unor furnicaturi la nivelul fetei palmare (volare) a degetului mare, aratatorului, mediusului si jumatatii interne a inelarului. Ulterior daca presiunea crescuta din tunelul carpian nu este eliberata, se instaleaza modificarile functionale caracterizate de scaderea fortei musculare a mainii si atrofierea muschilor eminentei tenare (de la baza degetului mare).

Deget in resort sau “trigger finger“ este o boala care face parte din categoria tenosinovitelor stenozante, afectiuni ce se manifesta prin limitarea functionalitatii mainii. Adesea ma aflu in fata unui pacient care afirma ca degetul afectat ramane blocat in palma, fiindu-i extrem de dificil sa il intinda. Frecvent in timpul mobilizarii fortate a degetului blocat se aude un zgomot scurt si intens descris ca o “pocnitura”, urmat de eliberarea elastica a articulatiei implicate si realizarea extensiei.

Boala Dupuytren cunoscuta popular ca ’boala Viking‘ sau ’contractura Dupuytren’ este o afectiune fibroproliferativa benigna ce evolueaza lent afectand functionalitatea mainii. In formele severe pacientii intampina dificultati in desfasurarea sarcinilor cotidiene uzuale. Afectiunea este caracterizata de aparitia unor noduli fibrosi in palma , care cresc progresiv in dimensiuni, formand adevarate corzi fibroase ce adera la tendoane, blocand degetele in flexie.  Maladia Dupuytren afecteaza cu precadere sexul masculin. Benzile retractile (descrise anterior) sunt localizate  la nivelul degetelor IV si V de la mana, afectarea policelui (degetului mare) sau a celorlalte degete fiind cu mult mai rara. O atentie deosebita trebuie acordata de asemenea asocierii maladiei Dupuytren cu o serie de alte fibromatoze precum: boala Peyronie (fibromatoza peniana), boala Ledderhose (fibromatoza plantara) si nodulii Garrod.

Sindromul de tunel cubital este o afectiune invalidanta a membrului superior caracterizata de pierderea sensibilitatii la nivelul mainii afectate, urmata de scaderea progresiva a fortei musculare. Principalele simptome care aduc pacientul la medic sunt reprezentate de: amortirea (parestezii) degetelor IV si V, scaderea fortei musculare obiectivata prin scaparea obiectelor din mana, precum si aparitia durerii la nivelul fetei interne a cotului afectat.

Chistul sinovial apare frecvent la nivelul incheieturii (articulatiei) pumnului si mult mai rar la nivelul articulatiilor de la nivelul piciorului. Mecanismul producerii acestor chisturi este foarte simplu si usor de inteles. Prin suprasolicitarea articulatiei pumnului capsula articulara cedeaza in zonele de rezistenta minima formandu-se la acest nivel adevarati “saculeti” ce contin lichid articular. Caracterul progresiv al leziunii este determinat de umplerea  chistului cu lichid articular in timpul traumatismelor repetate de mici dimensiuni.

Identificarea precoce a acestor afectiuni trebuie sa reprezinte principalul obiectiv al sistemului de sanatate romanesc, deoarece diagnosticare si tratarea acestor boli in stadii incipiente, asigura o recuperare rapida si o reintegrare socio-profesionala fara dificultati.

Chirurgia electiva interzisa pacientilor obezi si fumatorilor…

Noul proiect de lege aprobat in Marea Britanie a pus intreaga societate civila literalmente pe jar. Populatia britanica recunoscuta pentru gradul inalt de conservatorism a reactioat dur la implementarea noului protocol, care presupune amanarea interventiilor chirurgicale pentru pacientii obezi pana la scaderea cu 15 % a masei corporale. Acelasi proiect de lege impune abstinenta pacientilor fumatori cu cel putin 8 saptamani inaintea efectuarii interventiei chirurgicale elective.

Conceptul de chirurgie electiva defineste acele situatii in care pacientul se prezinta la medic pentru tratamentul unei afectiuni care nu ii pune viata in pericol insa are repercursiuni semnifiative asupra calitatii acesteia.

Analizele statistice dedicate evolutiei postoperatorii in cazul pacientilor obezi si a marilor fumatori constituie categoric un argument puternic, care sustine implementarea acestei legi, insa fara doar si poate subiectul este extrem de sensibil, tinand cont si de repercusiunile sociale ale acestei decizii.

Alaturi de promovarea educatiei sanitare in scopul reducerii numarului pacientilor obezi si al fumatorilor, reducerea cheltuielilor alocate ingrijirilor medicale este un alt argument extrem de important ce a stat la baza promovarii noului protocol. Opinia publica din Regatul Unit este divizata cu privire la acest subiect, echilibrul aparent dintre argumentele pro si contra ingreunand mult luarea unei decizii ferme.


“Sustin cu fiecare ocazie promovarea unui stil de viata sanatos si le explic pacientilor mei beneficiile scaderii ponderale si ale renuntarii la fumat, insa consider ca impunerea unor criterii extrem de stricte cu privire la accesul la serviciile medicale nu este salutara.” – Dr. Bejinariu


“La multi ani Romania!” – 1 Decembrie 2017

 

“Cu ocazia Zilei Naționale a României va transmit cele mai sincere urâri de bine si un viitor prosper si fericit. La Mulți Ani!”

Dr. Bejinariu Catalin – Medic Specialist Chirurgie Plastica

 


Semnificaţia istorică a zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României:

 

  • 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, datã la care Marea Adunare de la Alba-Iulia voteaza unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat national

 

  • 1 decembrie nu a fost singura zi naţională, România a mai schimbat două astfel de sărbători în trecut

 

  • Între anii 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea şi ziua naţională a României, deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite

 

  • După abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română. Astfel, ziua de 23 august a fost adoptată drept ziua naţională, sub numele oficial de ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

 

 

 

Chistul sinovial

FORMATIUNILE TUMORALE SUBCUTANATE ridica probleme serioase in stabilirea diagnosticului de certitudine, examinarea locala putand doar sa ne ajute in restrangerea cercului afectiunilor ce ar putea sta la baza aparitiei acestor tumori. Pentru stabilirea diagnosticului, de foarte multe ori medicul chirurg este obligat sa recurga la o gama variata de investigatii imagistice (ecografie, tomografie computerizata si imagistica prin rezonanta magnetica). Elaborarea protocolului operator bazandu-se pe coroborarea informatiilor  obtinute prin investigatii paraclinice (precum cele prezentate anterior) cu detaliile obtinute in cursul examinarii locale.

 

Chistul sinovial

  1. Definitie

  2. Factori de risc

  3. Diagnostic

  4. Tratament chirurgical

  5. Cicatrice postoperatorie

  6. Prognostic

  7. Recomandari

     

CONSULTATIE ONLINE GRATUITA

Daca doriti ca Dr. Bejinariu sa va ofere o solutie pentru problema dumneavoastra de sanatate, tot ce trebuie sa faceti este sa ne trimiteti fotografia mainii afectate si sa completati formularul: CONSULTATIE ONLINE.

Recomandari

RECOMAND excizia chisturilor sinoviale simptomatice precum si a celor care au tendinta de a creste in dimensiuni, interventia chirurgicala precoce reducand neplacerile functionale si asigurand un aspect estetic postoperator satisfacator.

Prognostic

PROGNOSTICUL este in majoritate cazurilor favorabil, riscul de recidiva fiind scazut prin ligaturarea sursei chistului, evitand astfel trecerea lichidului sinovial din cavitatea articulara in chist.

Cicatricea postoperatorie

CICATRICEA POSTOPERATORIE restanta in urma exciziei chistului sinovial este de mici dimensiuni,  fiind realizata la nivelul pliurilor tegumentare regionale, confundandu-se de cele mai multe ori cu acestea.

Tratament chirurgical

TRATAMENTUL chistului sinovial este chirurgical si consta in excizia acestuia, ligaturarea sursei (comunicarii cu articulatia), sutura tegumentului  si imobilizare. Interventia chirurgicala se poate realiza cu anestezie locala,  anestezie loco-regionala (bloc Bier) sau anestezie generala in cazul formelor grave. Indepartarea firelor de sutura si a imobilizarii se realizeaza la 14 zile postoperator, ulterior recomandandu-se reintegrare profesionala progresiva. Tratamentul conservator consta in imobilizare articulatiei lezate in pozitie functionala timp de 14 zile urmata de o reevaluare in vederea stabilirii raspunsului local la tratament, dar adesea  rezultatul nu este multumitor, persistenta orificiului de comunicare stand la baza reumplerii chistului partial evacuat prin imobilizarea prelungita.

Diagnostic

DIAGNOSTICUL se realizeaza prin examenul local al leziunii. La examinare se evidentiaza o formatiune tumorala de forma sferica cu diametrul variind intre 3 mm si 2 cm, cu margini net delimitate de tesuturile inconjuratoare, mobila pe planul superficial (piele) si aderenta profund la capsula articulara (structura anatomica din care se formeaza). In cazuri izolate se remarca aparitia durerii determinate de distensia brusca a chistului in cazul unui traumatism sau de efectul de masa al acestuia prin compresiunea directa pe un nerv superficial.

Factori de risc

RISCUL de aparitie a chistului sinovial este crescut la: persoanele care prin natura  profesiei  sunt supuse la suprasolicitari mecanice, la personele cu modificari ale tesutului conjuctiv  sau la cele care au suferit traumatisme .