MALADIA DUPUYTREN  

BOALA DUPUYTREN (BD) cunoscuta popular ca ’boala Viking‘ sau ’boala degetelor blocate’ este o afectiune fibroproliferativa benigna ce evolueaza lent afectand functionalitatea mainii, in formele severe pacientii intampinand dificultati in desfasurarea sarcinilor cotidiene uzuale. Afectiunea este caracterizata de aparitia unor noduli fibrosi in palma (la nivelul fasciei palmare), care cresc progresiv in dimensiuni formand adevarate corzi fibroase ce adera la tendoane blocand degetele in flexie.  BD afecteaza cu precadere sexul masculin, localizarea frecventa fiind la nivelul degetelor IV si V de la mana, afectarea policelui (degetului mare) sau a celorlalte degete fiind cu mult mai rara. O atentie deosebita trebuie acordata de asemenea asocierii maladiei Dupuytren cu o serie de alte fibromatoze precum: boala Peyronie (fibromatoza peniana), boala Ledderhose (fibromatoza plantara) si nodulii Garrod.


PROGRAMARE CONSULTATIE – DR. BEJINARIU


RISCUL de a aparitia a BD este crescut la: persoanele cu antecedente heredocolaterale pozitive (rude afectate de boala), diabetici (aproximativ 80% dintre acestia dezvolta boala dupa 20 de ani de la diagnosticarea afectiunii metabolice), persoanele ce efectueaza preponderant munca manuala (prin expunere frecventa la vibratii) si la marii fumatori.

DIAGNOSTICUL se stabileste prin efectuarea examenului local. La palparea regiunii palmare se evidentiaza noduli sau chiar bandelete fibroase (in formele severe) de consistenta dura ce adera strans la tegument si tendoane, blocand degetele afectate in diferite grade de flexie. In etapele initiale ale bolii pacientii pot executa miscarile de flexie si extensie completa, ulterior dupa aparitia bandeletelor fibroase miscarea de extensie completa fiind imposibil de realizat. Aceste criterii clinice stau la baza stadializarii afectiunii (efectuata in timpul consultatiei) si stabilirii tratamentului.

TRATAMENTUL BD este chirurgical si consta in efectuarea unei incizii la nivelul fetei volare (palmare) a razei digitale afectate, disectia minutioasa a corzii fibroase, o atentie deosebita acordandu-se evitarii lezarii pediculilor vasculo-nervosi digitali (arterele si nervii aferenti degetelor), excizia corzii fibroase, disecarea de lambouri tegumentare triunghiulare pentru relaxarea (alungirea) tegumentului de la nivelul fetei palmare a mainii si sutura tegumentului. Dupa incheierea interventiei chirurgicale se imobilizeaza mana si degetele prin folosirea unei atele gipsate sau orteze timp de 5 zile. Firele de sutura se indeparteaza la 14 zile de la operatie, moment in care se trece in etapa de recuperare medicala sub atenta supraveghere a unui kinetoterapeut.

RECURENTA BOLII (recidiva) este semnifictiva mai ales in cazul pacientilor: diabetici (cu un istoric indelungat), tineri, precum si la cei la care se evidentiaza o progresie (initiala) rapida a bolii.

CICATRICEA POSTOPERATORIE variaza in dimensiuni in functie de severitatea bolii (grad) precum si de terenul local al pacientului. In majoritatea cazurilor cicatricea restanta este de dimensiuni minime avand  aproximativ trei centimetrii lungime si un milimetru grosime fiind situata la nivelul fetei palmare a razei digitale afectate.

CONDUITA TERAPEUTICA este influentata de diagnostic (stadializarea afectiunii), varsta debutului bolii (recurenta fiind crescuta in cazul pacientilor tineri), asocierea diabetului zaharat precum si asteptarile pacientului cu privire la rezultatul postoperator. Durata medie de internare in cazul pacientilor diagnosticati cu boala  Dupuytren este de aproximativ trei zile, cu refacere si integrare socio-profesionala completa la treizeci de zile de la interventia chirurgicala.

RECOMAND efectuarea tratamentul chirurgical inca din stadiile incipiente ale bolii evitand astfel aparitia modificarilor structurale si functionale ale aparatului flexor si afectarea vascularizatiei locale caracteristice stadiilor avansate.


Articole similare

Desi afectiunea apare cu precadere la populatia masculina care desfasoara efort fizic intens, preponderent la lucratorii manuali si la cei care prin natura profesiei sunt expusi la traumatisme repetate de mica intensitate, nu trebuie neglijata insa componenta genetica, cunoscut fiind faptul ca boala a fost raspandita in Europa de celebrii luptatori vikingi. Implicarea factorului genetic este sustinuta si de faptul ca numeroase personalitati politice de talie mondiala au suferit din cauza acestei redutabile afectiuni.


 

Dr. Bejinariu Catalin profeseaza atat in sistemul public de sanatate cat si in cel privat. Pentru realizarea interventiilor chirurgicale in sistemul public de sanatate este necesara furnizarea documentatiei solicitata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, costul intregii proceduri chirurgicale fiind asigurat din fondurile acestei institutii.  Pretul interventiilor chirurgicale efectuate in sistem privat variaza in functie de complexitatea cazului si clinica in care se desfasoara interventia.

 

FORMATIUNILE TUMORALE SUBCUTANATE ridica probleme serioase in stabilirea diagnosticului de certitudine, examinarea locala putand doar sa ne ajute in restrangerea cercului afectiunilor ce ar putea sta la baza aparitiei acestor tumori. Pentru stabilirea diagnosticului, de foarte multe ori medicul chirurg este obligat sa recurga la o gama variata de investigatii imagistice (ecografie, tomografie computerizata si imagistica prin rezonanta magnetica). Elaborarea protocolului operator bazandu-se pe coroborarea informatiilor  obtinute prin investigatii paraclinice (precum cele prezentate anterior) cu detaliile obtinute in cursul examinarii locale.


PROGRAMARE CONSULTATIE – DR. BEJINARIU


CHISTUL SINOVIAL

Chistul sinovial apare frecvent la nivelul incheieturii (articulatiei) pumnului si mult mai rar la nivelul articulatiilor de la nivelul piciorului. Mecanismul producerii acestor chisturi este foarte simplu si usor de inteles. Prin suprasolicitarea articulatiei pumnului capsula articulara cedeaza in zonele de rezistenta minima formandu-se la acest nivel adevarati “saculeti” ce contin lichid articular. Caracterul progresiv al leziunii este determinat de umplerea  chistului cu lichid articular in timpul traumatismelor repetate de mici dimensiuni.

 

RISCUL de aparitie a chistului sinovial este crescut la: persoanele care prin natura  profesiei  sunt supuse la suprasolicitari mecanice, la personele cu modificari ale tesutului conjuctiv  sau la cele care au suferit traumatisme .

DIAGNOSTICUL se realizeaza prin examenul local al leziunii. La examinare se evidentiaza o formatiune tumorala de forma sferica cu diametrul variind intre 3 mm si 2 cm, cu margini net delimitate de tesuturile inconjuratoare, mobila pe planul superficial (piele) si aderenta profund la capsula articulara (structura anatomica din care se formeaza). In cazuri izolate se remarca aparitia durerii determinate de distensia brusca a chistului in cazul unui traumatism sau de efectul de masa al acestuia prin compresiunea directa pe un nerv superficial.

TRATAMENTUL chistului sinovial este chirurgical si consta in excizia acestuia, ligaturarea sursei (comunicarii cu articulatia), sutura tegumentului  si imobilizare. Interventia chirurgicala se poate realiza cu anestezie locala,  anestezie loco-regionala (bloc Bier) sau anestezie generala in cazul formelor grave. Indepartarea firelor de sutura si a imobilizarii se realizeaza la 14 zile postoperator, ulterior recomandandu-se reintegrare profesionala progresiva. Tratamentul conservator consta in imobilizare articulatiei lezate in pozitie functionala timp de 14 zile urmata de o reevaluare in vederea stabilirii raspunsului local la tratament, dar adesea  rezultatul nu este multumitor, persistenta orificiului de comunicare stand la baza reumplerii chistului partial evacuat prin imobilizarea prelungita.

CICATRICEA POSTOPERATORIE restanta in urma exciziei chistului sinovial este de mici dimensiuni,  fiind realizata la nivelul pliurilor tegumentare regionale, confundandu-se de cele mai multe ori cu acestea.

PROGNOSTICUL este in majoritate cazurilor favorabil, riscul de recidiva fiind scazut prin ligaturarea sursei chistului, evitand astfel trecerea lichidului sinovial din cavitatea articulara in chist.

RECOMAND excizia chisturilor sinoviale simptomatice precum si a celor care au tendinta de a creste in dimensiuni,  interventia chirurgicala precoce reducand neplacerile functionale si asigurand un aspect estetic  postoperator satisfacator.

 

Daca doriti ca Dr. Bejinariu sa va ofere o solutie pentru problema dumneavoastra de sanatate, tot ce trebuie sa faceti este sa ne trimiteti fotografia mainii afectate si sa completati formularul: CONSULTATIE ONLINE.


Dr. Bejinariu Catalin profeseaza atat in sistemul public de sanatate cat si in cel privat. Pentru realizarea interventiilor chirurgicale in sistemul public de sanatate este necesara furnizarea documentatiei solicitata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, costul intregii proceduri chirurgicale fiind asigurat din fondurile acestei institutii.  Pretul interventiilor chirurgicale efectuate in sistem privat variaza in functie de complexitatea cazului si clinica in care se desfasoara interventia.

 

Alunita

 

 

Carcinom bazocelular1

 

 

Carcinom bazocelular2

CARCINOMUL BAZOCELULAR (CBC)

CANCERUL DE PIELE  se dezvolta sub numeroase forme, carcinomul bazocelular fiind una dintre acestea. Prin dezvoltarea locala rapida si capacitatea de a invada structurile anatomice invecinate carcinomul bazocelular reprezinta o reala problema de sanatate ce impune diagnosticare precoce si tratament chirurgical adecvat.

RISCUL de a dezvolta CBC este crescut la persoanele ce isi desfasoara activitatea in spatii deschise, cu expunere prelungita la radiatii ultraviolete. Expunerea prelungita la lumina solara determina aparitia unor modificari structurale complexe  la nivelul celulelor pielii expuse : fata, umeri si maini. Cu toate ca in literatura de specialitate CBC este descris cu precadere in cazul pacientilor varstnici, studiile recente arata ca incidenta acestuia a crescut ingrijorator si in cazul pacientilor mai tineri.

DIAGNOSTICUL carcinomului bazocelular consta in recoltarea unui fragment tumoral (biopsie) si analizarea acestuia la microscop in cadrul Laboratorului de Anatomie Patologica pentru determinarea tipului celular tumoral.

TRATAMENTUL acestei afectiuni consta in excizia formatiunii tumorale respectand marginile de siguranta oncologica, chirurgul plastician acordand o atentie deosebita exciziei (indepartarii) tumorii precum si a unui halou de tesut sanatos peritumoral (piele sanatoasa din imediata vecinatate a tumorii) pentru evitarea recidivei locale precum si abordarea unei tehnici chirurgicale atraumatice in vedere obtinerii unei cicatrici postoperatorii de mici dimensiuni.

CERTITUDINEA VINDECARII este oferita de rezultatul examenului histo-patologic (biopsiei) prin confirmarea absentei celuleor tumorale in marginile de rezectiei ale piesei trimise catre laborator. Firele de sutura fiind indepartate la 7 zile postoperator in cazul leziunilor de la nivelul  fetei si la 14 zile postoperator pentru restul corpului

CICATRICEA POSTOPERATORIE variaza in dimensiuni in functie de: dimensiunile formatiunii tumorale ( tumorile de mari dimensiuni asociindu-se cu cicatrici semnificative), terenul local al pacientului, precum si de abilitatile chirurgului de alegerea a protocolului terapeutic optim.

CONDUITA TERAPEUTICA este influentata de diagnostic (stadiul leziunii) si asteptarile pacientului cu privire la rezultatul postoperator. In cadrul consultatiei stabilindu-se detalii legate de : tipul investigatiilor paraclinice (analize) necesare, durata internarii, tipul interventiei chirurgicale recomandate, perioada de recuperare postoperatorie, prognostic si aspectul estetic al cicatricei postoperatorii.

 

 

 

 

Nevii nevocelulari cunoscuti clasic sub denumirea de ‘alunite’ sunt formatiuni tumorale benigne localizate la nivelul pielii. In functie de structura celulara a nevilor precum si de profunzimea acestora au fost realizate diferite clasificari. Consider inutila prezentarea in detaliu a acestora prin urmare insist in continuare asupra identificarii si atutidinii terapeutice indicate in cazul acestor tumorete cutanate.

RISCUL DE APARITIE al nevilor nevocelulari este crescut la pacientii cu antecedente heredocolaterale pozitive (cu rude afectate de boala), precum si la persoanele cu traumatisme in antecedente sau a caror profesie impune expunere prelungita la radiatiile soalare.

RISCUL DE TRANSFORMARE MALIGNA este ridicat la pacientii care sunt expusi la traumatisme locale repetete sau la cei care prin natura profesiei sunt expusi la radiatii solare (agricultori).

DIAGNOSTICUL se stabileste prin examinare locala. Frecvent ne aflam in fata unei formatiuni tumorale de forma sferica sau ovalara, ale carei dimensiuni rar depasesc un centimetru, de consistenta elastica si cu mobilitate pastrata la rularea pe planul profund. Nevul nevocelular nu se asociaza cu simptomatologie algica (durere) decat in cazuri exceptionale (traumatisme sau efect de masa asupra unui nerv senzitiv). Diagnsoticul de certitudine se stabileste in urma primirii rezultatului examenului histo-patologic la patrusprezece zile de la operatie

TRATAMENTUL nevilor nevocelulari consta in excizia acestora. Interventia chirurgicala se realizeaza cu anestezie locala, pacientul putand sa paraseasca spitalul la cateva ore de la terminarea operatiei. In majoritatea cazurilor este necesara efectuarea unei suturi intradermice pentru inchiderea defectului restant in urma excizie (scoaterii) tumoretei insa nu rare sunt situatiile in care afrontarea (inchiderea plagii) se poate realiza prin utilizarea unor benzi adezive de tip Omnistrip. Firele de sutura sunt indepartate la sapte zile in cazul tumoretelor faciale si la patrusprezece zile in cazul localizarilor la nivelul trunchiului si membrelor.

CICATRICEA postoperatorie este de dimensiuni foarte mici, sutura intradermica contribuind mult la diminuarea acesteia.

PROGNOSTICUL in urma excizie nevului nevocelular este favorabil datorita eliminarii riscului de transformare maligna al acestuia.

RECOMAND excizia nevilor nevocelulari localizati la nivelul regiunilor anatomice vizibile ce sunt expuse in mod frecvent la radiatiile solare precum si in cazul celor ce sunt frecvent traumatizati in rutina zilnica (imbracare, desfasurarea activitatilor cotidiene).

Daca aveti o alunita cu evolutie atipica si sunteti expus la factorii de risc prezentati mai sus, va recomand sa nu amanati consultul chirurgical si sa va programati pentru o CONSULTATIE GRATUITA la numarul de telefon: 0724572908.

Prin consecintele exercitate asupra prehensiunii, malformatiile digitale reprezinta afectiuni cu un puternic rasunet asupra functionalitatii mainii. Destingem urmatoarele tipuri de malformatii principale:

 

 

Clinodactilia

 A. CLINODACTILIA

Pentru realizarea interventiei chirurgicale se practica radiografii ale policelui si bazinului pacientului, stabilindu-se preoperator dimensiunile grefonului si gradul de angulatie necesar restabilirii rectitudinii falangei distale. Pentru evitarea lezarii aparatului extensor s-au practicat doua incizii la nivelul bordului ulnar si  fetei dorsale a policelui in imediata vecinatate a bordului radial. Restabilirea rectitudinii coloanei osoase se realizeaza prin inserarea grefonului osos la nivelul bazei primei falange, dupa fracturarea corticalei si spongioasei subjacente ipsilaterale.

Zile de spitalizare: In urma interventiei chirurgicale pacientul necesita un numar de 2-5 zile de spitalizare.

Recuperarea postoperatorie: rapida cu integrare socio-profesionala imediata.

 

 

PlasSurg05b

B. SINDACTILIA

Sindactilia este una dintre cele mai frecvent intalnite malformatii congenitale ale mainii, incidenta fiind de aproximativ 1 la 2000 nasteri. Tratamentul chirurgical consta in separarea degetelor, acordandu-se o atentie deosebita evitarii lezarii pediculilor vasculo-nervosi digitali.

Zile de spitalizare: In urma interventiei chirurgicale pacientul necesita un numar de 2-5 zile de spitalizare.

Recuperarea postoperatorie este rapida, firele de sutura se suprima la 14 zile post-operator, pacientul urmand apoi un program de recuperare medicala sub stricta supraveghere a unui kinetoterapeut.

 

 

 

 

 

0101-2800-jbn-36-02-0250-gf01

C. POLIDACTILIA

Tratamentul chirurgical al polidactiliei este complex, influentat de particularitatile anatomice ale pacientului, necesitand o pregatire atenta post-operatorie, imbunatatind astfel functionalitatea membrului afectat. Simpla excizie a degetului supranumerar fara o analiza prealabila a functionalitatii si anatomiei apartului flexor este strict contraindicata, existand riscul afectarii semnificative a functionalitatii post-operator. Interventia chirurgicala se realizeaza sub anestezie generala, durata acesteia variind in functie de complexitatea cazului de la 90 minute pana la 3 ore.

Zile de spitalizare: In urma interventiei chirurgicale pacientul necesita un numar de 2-5 zile de spitalizare.

Recuperarea postoperatorie: Suprimarea firelor de sutura se realizeaza dupa 2 saptamani, timp in care pacientul trebuie sa respecte cu strictete recomandarile stabilite de medicul chirurg.

FORMATIUNILE TUMORALE DE PARTI MOI

In cazul formatiunilor tumorale de parti moi se recomanda efectuarea unei ecografii preoperatorii si ulterior in functie de rezultatul acesteia se decide aprofundarea investigatiilor paraclinice sau efectuarea tratamentului chirurgical constand in excizia (scoaterea) formatiunii tumorale si trimiterea acesteia la examen anatomo-patologic pentru determinarea tipului tumoral (malign sau benign). Pentru evitarea formarii unei cicatrici de mari dimensiuni in urma interventiei chirurgicale, ultimul pas al interventiei chirurgicale consta in efectuarea unei suturi intradermice (firul de sutura este situat in intregime sub tegument), limitand semnificativ dimensiunile cicatricii.

 

Bula de grasime

LIPOMUL este o formatiune tumorala benigna  formata din celule grasoase mature (adipocite) localizata frecvent la nivelul tesutului celular subcutanat (sub piele), dar poate fi intalnit si in alte localizari: epiploon, muschi, reroperitoneu.

RISCUL de aparitie a lipoamelor este influentat de: factori genetici (predispozitie familiala), obezitate, sindromul metabolic, afectiuni endocrine precum si de alte afectiuni ce interfera cu metabolismul lipidelor. Fiind o formatiune tumorala benigna, lipomul nu are capacitate de metastazare, in lipsa exciziei dezvoltandu-se local treptat pana la dimensiuni impresionante.

DIAGNOSTICUL se bazeaza pe examinarea clinica, in cazuri exceptionale impunandu-se efectuarea de investigatii imagistice precum ecografia si IRM. La examinare  lipomul se prezinta ca o formatiune tumorala sferica sau ovoidala, cu margini net delimitate, consistenta elastica, mobila pe planul profund. Dimensiunile lipoamelor variaza de la cativa milimetri pana la zeci de centimetri.

TRATAMENTUL este chirurgical si consta in efectuarea unei incizii (variind in dimensiuni in functie de diametrul tumorii), excizia (scoaterea) lipomului si trimiterea acestuia la anatomie patologica pentru confirmarea diagnosticului si in final inchiderea plagii (sutura). Firele de sutura se indeparteaza la patrusprezece zile de la interventia chirurgicala, in acest interval pacientul putand sa isi desfasoare activitatea cotidiana in limite normale (evitand efortul intens si expunerile prelungite la temperaturi extreme.)

CICATRICEA POSTOPERATORIE variaza in dimensiuni in functie de: diametrul formatiunii tumorale (lipoamele de dimensiuni mari impun efectuarea unei suturi cu fire separate si mentinerea pentru cateva zile a unui tub ce asigura drenajul, consecintele estetice fiind semnificative), terenul local al pacientului, precum si de abilitatile chirurgului de alegerea a protocolului terapeutic optim. In cazul lipoamelor cu diametrul mai mic de 10 cm se poate efectua sutura intradermica cu obtinerea unei cicatrici de dimensiuni minime.

CONDUITA TERAPEUTICA este influentata de dimensiunile formatiunii tumorale precum si de antecedentele personale patologice ale pacientului (afectiuni asociate). In cazul lipoamelor de mici dimensiuni exciza se poate realiza cu anestezie locala, pacientul fiind externat in aceeasi zi. In cazul lipoamelor de dimensiuni mari sau cu localizari particulare (in regiuni anatomice cu vascularizatie bogata sau greu accesibile) se impune efectuarea de investigatii imagistice suplimentare precum si o spitalizare prelungita (2-5 zile), timp necesar monitorizarii atente a plagii postoperatorii, suprimarii drenajului aspirativ (indepartarea tubului de dren) precum si monitorizarii stricte a pacientului in vederea evitarii eventualelor complicatii postoperatorii ce pot surveni in cazul unei interventii chirurgicale complexe efectuate sub anestezie generala.

RECOMAND excizia precoce a lipoamelor prin efectuarea unei incizii de mici dimensiuni urmata de o sutura intradermica (fir subcutanat), tinand cont de cresterea progresiva in dimensiuni a acestora si de faptul ca in urma  exciziei (scoaterii) tumorilor de mari dimensiuni raman inevitabil cicatrici considerabile.

 

CONSULTATIE ONLINE GRATUITA

Daca doriti ca Dr. Bejinariu sa va ofere o solutie pentru problema dumneavoastra de sanatate, tot ce trebuie sa faceti este sa ne trimiteti o fotografie a leziunii si sa completati formularul: CONSULTATIE ONLINE.

 

Articole similare:  “Lipomul – Cum scapam de inesteticele bule de grasime?”

 

 

 

 

SINDROAMELE COMPRESIVE de la nivelul membrelor superioare sunt dificil de tratat din cauza diagnosticarii tardive, momentul prezentarii pacientului la medic fiind adesesa intarziat de simptomatologia nespecifica (derutanta). Nu sunt rare cazurile in care doar pierderea functiei musculare (prehensiunii) determina pacientii sa se prezinte la spital, tulburarile de sensibilitate fiind interpretate ca simple episoade trecatoare (nevralgii). Diagnosticarea tardiva (in momentul scaderii fortei musculare) se asociaza cu rezultate postoperatorii modeste, prin urmare cheia unui tratament eficient in cazul sindroamelor compresive este diagnosticarea precoce si aplicarea rapida a tratamentului adecvat.


PROGRAMARE CONSULTATIE – DR. BEJINARIU


 SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN

Sindromul de canal carpian apare prin comprimarea nervului median in timpul pasajului acestuia prin tunelul carpian. Initial afectiunea este caracterizata de aparitia unor furnicaturi la nivelul fetei palmare (volare) a degetului mare, aratatorului, mediusului si jumatatii interne a inelarului, ulterior daca presiunea crescuta din tunelul carpian nu este eliberata, se instaleaza modificarile functionale caracterizate de scaderea fortei musculare a mainii si atrofierea muschilor eminentei tenare (de la baza degetului mare).

RISCUL de aparitie a sindromului de tunel carpian este crescut la pacientiii a caror activitate profesionala presupune munca manuala, la cei cu anomalii ale sintezei de colagen, precum si la cei cu traumatisme (lovituri) in antecedentele personale patologice.  Exista o multitudine de alti factori implicati in aparitia acestei afectiuni, insa fara doar si poate traumatismele repetate, munca manuala si afectiunile tesutului conjuctiv reprezinta principale cauze de crestere a presiunii la nivelul tunelului carpian.

DIAGNOSTICUL se realizeaza prin examinarea locala a pacientului si coroborarea acestor informatii cu rezultatele investigatiilor paraclinice (electromiografie). Simptomatologia este caracterizata de: furnicaturi la nivelul fetei palmare a primelor 4 degete (degetul mare, aratatorul, degetul mijlociu si inelarul), scaderea fortei musculare manifestata prin scaparea obiectelor din mana, precum si de atrofierea (micsorarea) muschilor de la nivelul eminentei tenare (de la baza degetului mare).

TRATAMENTUL sindromului de canal carpian consta in decomprimarea tunelului prin sectionarea ligamentului transvers al carpului. Pentru sectionarea acestui ligament se practica o incizie longitudinala la nivelul fetei anterioare a articulatiei mainii (aproximativ 2 cm), apoi se identifica si sectioneaza ligamentul transvers al carpului, ulterior in masura in care este necesar se executa o sinoviectimie (indepartarea fasciilor ingrosate ale tendoanelor). Postoperator se imobilizeaza articulatia radio-carpiana (articulatia mainii) cu o atela gipsata pentru o perioada de 5 zile. Firele de sutura se indeparteaza la 14 zile postoperator. Obtinerea unui recuperari cat mai rapide se realizeaza prin asocierea tratamentului chirurgical cu cel medicamentos constand in administrarea de vitamine din complexul B.

CICATRICEA POSTOPERATORIE restanta este de mici dimensiuni si nu este direct proportionala cu severitatea afectiunii, sectionarea ligamentului realizandu-se cu usurinta printr-o incizie cu lungimea de 2 cm.

PROGNOSTICUL este puternic influentat de momentul prezentarii la medic. cazurile diagnosticate precoce evolueaza foarte bine, asocierea tratamentului chirurgical cu cel medicamentos (vitamine din complexul B) fiind salutara.

RECOMAND tratamentul chirurgical precoce in cazul pacientilor cu sindrom de tunel carpian, temporizarea interventiei chirurgicale putandu-se asocia cu modificari structurale ale nervului median greu de corectat chiar si de cei mai experimentati chirurgi.

 


Articole similare

Sindromul de tunel carpian apare cu precadere la persoanele a caror profesie presupune manualitate sporita, cu toate acestea cazurile recente ale unor personalitati din lumea cinematografiei americane afectate de aceasta boala vin parca sa confirme importanta componentei genetice in apartitia bolii.  Aflati care sunt vedetele de la Holywood care au suferit din cauza sindromului de tunel carpian, precum si ce trebuie sa faceti in cazul in care suspectati debutul afectiunii, citind articolul din link.


Dr. Bejinariu Catalin profeseaza atat in sistemul public de sanatate cat si in cel privat. Pentru realizarea interventiilor chirurgicale in sistemul public de sanatate este necesara furnizarea documentatiei solicitata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, costul intregii proceduri chirurgicale fiind asigurat din fondurile acestei institutii.  Pretul interventiilor chirurgicale efectuate in sistem privat variaza in functie de complexitatea cazului si clinica in care se desfasoara interventia.

 

 

 

 

FORMATIUNILE TUMORALE CUTANATE si tratamentul acestora repezinta o adevarata problema de sanatate prin cresterea alarmanta a incidentei in ultimele decenii. Expunerea prelungita la soare, terenul genetic, alimentatia nesanatoasa precum si stresul sunt considerati factori declansatori ai aparitiei si dezvoltarii acestor tumori.

 

CHISTUL SEBACEU

CHISTUL SEBACEU este o formatiune tumorala benigna ce se formeaza prin obstructia (blocarea) orificiului glandei sebacee. Aceste glande sunt situate la baza firului de par si au ca principala functie secretia si eliberarea sebumului.  In conditii normale intrega cantitate de sebum format este eliminata prin orificiul (infundibul) glandei si formeaza o pelicula protectoare la nivelul pielii care ajuta la protejarea acesteia de microbi , paraziti si fungi, oferind de asemenea protectie impotriva temperaturilor extreme precum si a umiditatii crescute

Chist sebaceu infectatRISCUL de aparitie a chistului sebaceu este crescut la: persoanele care efectueaza efort fizic prelungit in spatii deschise (expunere indelungata la temperaturi ridicate),  adolsecenti (prin modificarea profilului hormonal), persoane cu antecedente heredocolaterale pozitive (cu rude afectate de aceasta afectiune) precum si la persoanele cu dislipidemii sau alterari ale sistemului endocrin.

DIAGNOSTICUL se realizeaza prin examenul local amanuntit al formatiunii tumorale. Chistul se prezinta ca o formatiune tumorala de forma sferica sau ovoidala, cu diametrul variind de la 2-3 mm pana la 10 – 15 cm  (chisturile de dimensiuni mai mari avand tendinta la fistulizare), de consistenta elastica, mobila pe planul profund, asociata sau nu cu eritem (piele rosie)  si edem (umflatura)  perilezional.  In formele infectate asociate cu eritem si edem pacientul acuza dureri de intensitate moderata ce au adesea caracter pulsatil. Chistul sebaceu apare frecvent  la nivelul scalpului (pielii paroase a capului), regiunii faciale (fetei), regiunii cervicale (gatului)  si umerilor, mult mai rare fiind localizarile la nivelul membrelor superioare si inferioare. Prezenta unei formatiuni tumorale chistice la nivelul palmelor sau talpilor excluzand diagnosticul de chist sebaceu deoarece la acest nivel nu se gasesc glande sebacee.

Chist BucurestiTRATAMENTUL chistului sebaceu este chirurgical si consta in excizia acestuia si sutura tegumentului, interventia desfasurandu-se cu anestezie locala. Indepartarea firelor de sutura se realizeaza la 7 zile in cazul leziunilor de la nivelul regiunii faciale si la 14 zile pentru restul localizarilor. Excizia corecta presupune indepartarea in intregime a glandei  evitand astfel riscul de ricidiva. Tratamentul  chirurgical al chistului sebaceu infectat este mult mai dificil decat simpla excizie a chistului neinfectat deoarece in forma infectata se stabilesc conexiuni intre glanda si tesutul celular inconjurator, ingreunand cu mult exciza completa. Un alt aspect extrem de important este  acela ca in cazul chistului sebaceu infectat este contraindicata sutura tegumentului (riscul persistentei infectiei fiind foarte mare), cicatricea restanta in urma interventiei chirurgicale fiind mult mai mare decat in forma neinfectata.

CICATRICEA POSTOPERATORIE restanta in urma exciziei chistului sebaceu este de mici dimensiuni. O situatie particulara o reprezinta cicatricea restanta in urma chistului infectat cand dimensiunile acesteia  pot fi considerabile. Dimensiunea cicatricei variind in functie de: diametrul chistului, debutul infectiei  si momentul prezentarii la medic.

Chist sebaceu postoperatorPROGNOSTICUL este in majoritate cazurilor favorabil, evolutia postoperatorie fiind marcata doar in cazurile infectate de mentinerea secretiei seroase inca 2-3 zile postoperator. Un alt aspect foarte important este riscul de recidiva in cazul formei infectate, cand prin dificultatea disectiei (din cauza aderentelor) exista riscul eliminarii partiale a capsulei chistului si prin urmare, recidiva locala la interval de 3 pana la 6 luni de la prima interventie.

RECOMAND exciza precoce a chistului sebaceu si evitarea temporizarii interventiei chirurgicale deoarece tratamentul chirurgical in stadiul septic (forma infectata) este mult mai dificil, riscul de recidiva fiind crescut iar rezultatul estetic mult influentat.

Unghie incarnata

Reconstructia matriciei unghiale malformate (unghie incarnata) in vederea evitarii infectiilor degetelor si recidivei.

DERMATOFIBROMUL

Formatiunile tumorale cutanate (de lanivelul pielii) ridica reale probleme in momentul diagnosticarii din cauza varietetii acestora precum si atitudinii teraputice diferita dictata de tipul celular dominant. Fara a se delimitata de aceasta tipologie, dermatofibromul este o formatiune tumorala benigna deci cu evolutie locala care insa ridica mari probleme in momentul diagnosticarii. Dificultatea rezida din asemanarea acestuia cu o multitudine de alte formatiunii tumorale tegumentare a caror evolutie este marcata de complicatii locale si la distanta.

RISCUL de aparitie a dermatofibroamelor este crescut la pacientii cu traumatisme repetate ale extremitatilor, nu rare fiind cazurile in care pacientii asociaza aparitia acestora cu intepaturi de insecte si lovituri de mica intensitate. Chiar daca s-a demostrat ca incidenta dermatofibromelor este crecuta la acesti pacienti nu trebuie neglijata si componenta genetica in aparitia acestor tumorete.

DIAGNOSTICUL se realizeaza prin examinarea riguroasa a tumoretei, interpretarea contextului clinic al aparitiei acesteia si prin efectuarea examinarii histo – patologica in urma exciziei. Farad oar si poate aspectul locala al tumorii si istoricul evolutiei acesteia ne orienteaza in stabilirea dagnosticului dar certitudinea este oferita de examinarea anatomo-patologica si identificarea celuleor modificate.

TRATAMENTUL consta in excizia dermatofibromului si trimiterea piesei de excizie (tumorii) catre laboratorul de anatomie patologica pentru examen histo-patologic de tesut. Dimensiunile reduse ale acestor tumori permit realizarea unei excizii eliptice limitate, defectul restant fiind inchis prin sutura intradermica sau in cele mai multe cazuri prin utilizarea unor benzi adezive de tip (Omnistrip). Interventia chirurgicala se realizeaza cu anestezie locala, pacientul putand sa paraseasca spitalul la ceteva ore de la terminarea interventiei chriurgicale. In functie de localizare firele de sutura sau benzile adezive sunt indepartate la 7 zile postoperator in cazul tumoretelor faciale (rar) sau la 14 zile pentru celelalte regiuni anatomice.

CICATRICEA postoperatorie este de mici dimensiuni, lungimea acesteia fiind influentata de dimensiunile dermatorfibromului, regiunea anatomica implicata precum si de particularitati individuale  ce tin de capacitatea de regenerare a pacientului. In cele mai multe cazuri cicatricea postoperatorie are o lungime de cinci pana la zece mm si latimea de un mm, fiind deseori greu vizibila cu ochiul liber.

RECOMAND excizia precoce a dermatofibroamelor din cauza tendintei de crestere progresiva a acestora prin urmare si a cicatricei postoperatorii precum si pentru realizarea examinarii histo-patologice fara de care diagnosticul de certitudine nu poate fi realizat.

MELANOMUL CUTANAT

Asocierea melanomului malign cu un prognostic nefavorabil este deseori interpretata ca o fatalitate de majoritatea pacientilor diagnosticati cu aceasta afectiune. Desi este adevarat ca aceasta neoplazie evolueaza nefavorabil in formele grave (diagnosticate tardiv), la fel de adevarat este ca daca se realizeaza o diagnosticare precoce si se instituie rapid tratamentul chirurgical adecvat pacientii se recupereaza rapid, adesesa perioada de vindecare propi-zisa (a tesuturilor implicate) fiind cu mult mi mica decat cea a refacerii psiho-emotionale. . Un element extrem de important in tratamentul acestei afectiuni este reprezentat de implicarea pacientului, identificarea precoce fiind cheia de bolta in tratamentul melanomului malign.

RISCUL de aparitia a melanomului cutanat este crescut la pacientii cu antecedente heredocolaterale pozitive (cu rude afectate de boala) fiind de opt ori mai mare in randul persoanelor care au rude de gradul I afectate de acesta boala. Alaturi de componenta genetica in aparitia melanomului malgin au fost identificate si: expunerea prelungita la radiatiile solare, culoarea deschisa a pielii si parul blond sau roscat.

DIAGNOSTICUL se realizeaza prin examinarea locala riguroasa a leziunii. Suspiciunea de melanom malign este ridicata de tumorile cu: suprafata neregulata, crestere rapida in dimensiuni, asimetrice, cu  pigmentare diferentiata variind de la maron spre negru (cu tenta violacee) si prezenta insulelor hiperpigmentare. Diagnosticul de certitudine este pus prin examinare anatomo-patologica a tumorii excizate.

TRATAMENTUL melanomul malign este chirurgical si variaza foarte mult in functie de momentul prezentarii la medic. In stadiile initiale ale afectiunii tratamentul consta in excizia tumorii respectand marginile de siguranta oncologica (un halou de tesut sanatos ce circumscrie tumora), alocand o atentie deosebita atat exciziei orizontale (la nivelul pielii) cat si celei verticale (profunzimea fiind dictata de dimensiunile tumorii).  In formele severe se poate impune efectuarea unei evidari ganglionare (excizia ganglinonilor limfatici) in speranta realizarii unei interventii chirurgicale curative. Diagnsoticul de melanom malign impune efectuarea unor investigatii paraclinice suplimentare pentru evidentierea potentialelor diseminari tumorale, recunoscut fiind potentialul crescut de metastazare al acestei afectiuni. O atentie deosebita se acorda examinarii imagistice a ficatului si plamanilor, acestea fiind principalele sediii de metastazare in momentul depasirii barierei limfatice.

PROGNOSTICUL pacientilor diagnosticati cu melanom malign este influentat de stadiul formatiunii tumorale in momemntul prezentarii la medic. Identificarea si tratamentul chirurgical precoce se asociaza frecvent cu o rata a supravietuirii la cinci ani postoperator de peste nouzeci si cinci la suta. Daca afectiunea este identificata si tratata tardiv, cand exista deja metastaze tumorale hepatice au pulmonare rata supravietuirii la cinci ani de la interventia chirurgicala scade mult sub douazeci de procente.

CICATRICEA postoperatorie este de mici dimensiuni in cazul identificarii precoce a afectiunii. In formele severe aspectul estetic este nesemnificativ dat fiind riscul letal al acestei afectiuni, intentia curativa putand sa impuna efectuarea unor incizii de mari dimensiuni cu cicatrici postopratorii considerbile.

RECOMAND tratamentul chirurgical precoce in cazul melanomului malign deoarece formele grave se asociaza cu o supravietuire redusa, resursele terapeutice fiind mult limitate de existenta metastazelor tumorale si afectarea in ansamblu a intregului organism.

Protocolul terapeutic in cazul pacientilor diagnosticati cu melanom malign este extrem de complex, prin urmare nu se poate realiza o prezentare in detaliu a fiecarei etape, de aceea recomandarea mea ferma este de a va prezenta la medic in cazul in care remarcati tendinta de modificarea  a unei “alunite” pe care o aveati din copilarie sau in cazul uneia aparute recent.

Cicatrici dupa arsura

Tratamentul chirurgical al cicatricilor post-combustionale este complex si include in cazul circatricilor de mari dimensiuni minimum 2 interventii chirurgicale. In prima interventie chirurgicala realizata sub anestezie generala se insera un expander tisular cu rolul de a intinde tegumentul sanatos perilezionar (din jurul cicatricii). Ulterior la aproximativ 3 luni de la prima interventie chirurgicala, dupa injectari succesive de ser fiziologic in expander si obtinerea dilatatiei maxime a acestuia, se intervine chirurgical pentru extractia expanderului, exciziv tesutului cicatricial post-combustional si reconstructia zonei afectate cu tegumentul sanatos obtinut prin expandarea tisulara.

Zile internare: Pentru fiecare interventie chirurgicala este necesara internarea in spital pentru 3-5 zile.

Recuperare postoperatorie: Rapida, cu intergrare socio-profesionala imediata.

 

KERATOACANTOMUL

KERATOACANTOMUL este o formatiune tumorala benigna cu evolutie locala lenta, nu rare fiind cazurile in care vindecarea spontana survine dupa cateva luni de regresie tumorala progresiva. Desi face parte din categoria tumorilor cutanate benigne, trebuie retinut faptul ca in anumite situatii keratoacantomul poate evolua nefavorabil transformandu-se in carcinom spinocelular  (formatiune tumorala maligna cu evolutie nefavorabila).

RISCUL de aparitie a keratoacantomului este crescut la persoanele cu varsta cuprinsa intre 50 si 60 de ani, cu precadere la cele care prin natura profesiei au fost expuse la radiatii solare, rolul componentei genetice nefiind inca elucidat in debutul acestei afectiuni.

DIAGNOSTICUL se realizeaza prin examinarea locala. In majoritatea cazurilor ne aflam in fata unui pacient cu varsta de peste 50 de ani, cu tegumente palide si deshidratate. Formatiunea tumorala este identificata in zonele fotoexpuse precum: mainile, gatul si fata. La examenul local se vizualizeaza o formatiune tumorala de forma sferica, mobila pe planul profund avand consistenta dura la palpare si culoare asemanatoare tegumentului peritumoral.

TRATAMENTUL keratoacantomului este chirurgical si consta in excizia formatiunii tumorale prin realizarea unei incizii eliptice si trimiterea piesei de excizie la anatomie patologica pentru realizarea examenului histo-patologic. Firele de sutura sunt indeparatate la parusprezece zile de la data operatiei, in acest interval pacientul putand sa isi desfasoare activitatea cotidiana fara dificultati.

CICATRICEA postopertorie este de mici dimensiuni,lungimea acesteia fiind infleuntata de diametrul formatiunii tumorale precum si de localizarea anatomica a acesteia.

RECOMAND tratamentul chirurgical in cazul acestor pacienti din cauza riscului de transformare maligna, keratoacaontomul fiind incadrat in grupul dermatozelor precanceroase.

 

NEUROFIBROMUL

NEUROFIBROMATOZA este o afectiune ereditara cu transmitere autosomal dominanta cu evolutie lenta  multisistemica si afectare progresiva: neurologica, ososa si cutanata. Neurofibromul este manifestarea cutanata a acestei afectiuni si apare frecvent in tipul I de neurofibromatoza, afectiune determinata de o anomalie la nivelul cromozomului 17 implicat in sinteza neurofibrominei (proteina cu efect regulator negativ pe genele Ras). Va prezint in continuare cateva informatii cu privire la tratamentul chirurgical al manifestarii cutanate a acestei afectiuni, cu speranta de a va ajuta sa faceti cea mai buna alegere pentru sanatatea dumneavostra.

RISCUL de aparitia a neurofibromului este crescut in cazul pacientilor ce au rude de gradul I diagnosticate cu neurofibromatoza, nodulii cutanati fiind mai frecvent intalniti la pacientii cu neurofibromatoza tip I.

DIAGNSOTICUL orientativ se realizeaza prin examinarea locala a leziunilor, adesea acesti bolnavi prezinta multiple pete hiperpigmentare la nivelul pielii precum si noduli de dimensiuni variabile, cu margini net delimitate, mobili pe planul profund si cu o consistenta crescuta la palpare. Localizarea variabila a nodulilor poate duce la aparitia crizelor convulsive sau tulburarilor vizuale (prin localizare acestora la nivelul retinei si nervului optic). Diagnosticul de certitudine se stabileste prin examen histo –patologic al nodulului excizat.

TRATAMENTUL chirurgical al fibroamelor cutanate consta in realizarea unei incizii eliptice ce circumscrie formatiune tumorala (nodulul) si exciza acestuia, urmata de hemostaza si sutura tegumentului. Piesa de excizie este trimisa ulterior catre laboratorul de anatomie patologica pentru efectuarea examenului histopatologic de tesut, rezultatul acestuia fiind disponibil la patrusprezece zile postoperator. Firele de sutura sunt indepartate la doua saptamani de la interventia chirurgicala, pacientul putand sa isi desfasoare activitatea cotidina fara dificultati in acest interval. Conduita terapeutica in urma stabilirii diagnosticului este complexa si impune efectuarea de investigatii paraclinice suplimentare pentru identificarea eventualelor leziuni asociate (neurologice, osoase, vizuale).

PROGNOSTICUL pacientilor cu neurofibromatoza variaza in functie de tipul afectiunii, forma de manifestare clinica si leziunile asociate, insa adesea cu o monitorizare atenta acesti pacienti isi pot desfasura activitatea socio-profesionala in limite normale.

RECOMAND tratamentul chirurgical precoce al nodulilor cutanati (neurofibromelor), identificarea rapida a acestei afectiuni fiind esentiaza pentru monitorizarea si tratamentrul leziunilor sistemice asociate.

 

Pentru efectuarea intervetiei chirurgicale in sistemul public de sanatate (gratuit) este necesara furnizarea urmatoarelor documente:

  1. Bilet de trimitere de la medicul de familie (catre chirurgie plastica)
  2. Adeverinta de salariat
  3. Card de sanatate
  4. Carte de identitate (buletin)

In urma efectuarii consultatiei se decide oportunitatea efectuarii operatiei si sunt stabilite detaliile ce tin de data internarii, tipul de anestezie, precum si durata aproximativa a spitalizarii.

 


PROGRAMARE CONSULTATIE – DR. BEJINARIU


Interventiile chirurgicale se realizeaza in ordinea efectuarii consultatiilor, tinand cont de numarul de locuri disponibile in spital, de specificul afectiunii si de gravitatea cazurilor diagnosticate.

 

 

 

CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

FORMATIUNILE TUMORALE CUTANATE se impart in functie de gravitate in  doua mari categorii: benigne si maligne.  Formatiunile tumorale benigne evolueaza local, se dezvolta lent si in cele mai multe cazuri sunt inconjurate de o capsula ce le delimiteaza foarte bine de structurile anatomice invecinate. Formatiunile tumorale maligne, clasa din care face parte si carcinomul scuamocelular (CSC), sunt tumori cu evolutie imprevizibila, slab delimitate de structurile adiacente, au capacitate de metastazare si prin aceasta un potential patogen mult mai ridicat decat formatiunile tumorale benigne

RISCUL de aparitie a CSC este ridicat la persoanele in varsta expuse frecvent la radiatiile solare sau la diferite substante chimice carcinogene. Risc crescut prezinta deasemenea pacienti cu imunosupresie, persoanele cu ten deschis la culoare, cele ce sufera de ulceratii cronice si cei cu infectii cu papilomavirus

DIAGNOSTICUL se realizeaza prin biopsierea leziunii si trimiterea piesei la departamentul de anatomie patologica pentru efectuarea examenului histopatologic de tesut.

TRATAMENTUL CSC este chirurgical si consta in excizia formatiunii tumorale respectand marginile de siguranta oncologica,prin aceasta intelegand  excizia larga a tumorii in vederea includerii in blocul de excizie a unei transe circumferentiale de tesut sanatos (fara aspect de boala neoplazica). Excizia larga este indicata pentru evitarea  recidivei locale. Tratamentul CSC nu se limiteaza la excizia tumorii primare, investigatiile trebuie continuate in vederea evidentierii eventualelor metastaze, in acest sens efectuandu-se investigatii imagistice precum: ecografia abdominala, radiografia pulmonara, tomografia computerizata sau investigatii ce ofera date mai detaliate precum tomografia computerizata si PET-CT. Confirmarea invadarii ganglionilor locali impune efectuarea unei evidari ganglionare regionale. In cazurile foarte grave cand se evidentiaza diseminarea la distanta se elaboreaza un protocol terapeutic impreuna cu medicul oncolog in vederea stabilirii oportunitatii efectuarii interventiei chirurgicale. Tratamentul CSC in forme avansate este multidisciplinar si presupune colaborarea chirurgului plastician cu medicul oncolog in vederea alegerii optiunii terapeutice optime pentru pacient.

CICATRICEA POSTOPERATORIE restanta depinde de dimensiunile formatiunii tumorale. In CSC de mici dimensiuni cicatricea postoperatorie are dimensiuni limitate, in formele severe in care este necesara  limfadenectomia (excizia ganglionilor invadati) cicatricea postoperatorie este de dimensiuni considerable.

PROGNOSTICUL este puternic influentat de momentul prezentarii la medic. Cazurile diagnosticate precoce evolueaza foarte bine, simpla excizie urmata de monitorizare atenta la intervale de 6 luni fiind suficienta. In cazurile severe este necesara colaborarea cu medicul oncolog in vederea alegerii optiunii terapeutice optime pentru pacient .

RECOMAND o monitorizare atenta a leziunilor tegumentare (de la nivelul pielii) la persoanele cu factori de risc pentru dezvoltarea carcinomului scuamocelular si instituirea tratamentulu chirurgical precoce pentru evitarea invadarii structurilor adiacente si metastazarii, situatie in care tratamentul chirurgical si conduita terapeutica postoperatorie devin mult mai dificile.

Daca doriti sa solicitati informatii cu privire la o formatiune tumorala a carei evolutie va ingrijoreaza tot ce trebuie sa faceti este sa ne trimiteti o fotografie a leziunii si sa completati formularul din urmatorul link: Consultatie online

CLAVUSUL

Durinomul, clavusul, batatura sunt sinonime si definesc aceeasi patologie sau mai corect spus modificare adapatativa a tegumentului din zonele expuse frecvent la traumatisme repetate. Clavusul reprezinta o ingrosare a pielii ca urmarea a expunerii prelungite la presiuni crescute si apare cel mai frecvent la nivelul fetei plantare a membrelor inferioare.

RISCUL de aparitie a clavusului este ridicat la perosanele care prin natura profesiei sunt nevoite sa mentina ortostatismul prelungit (sa stea in picioare), precum si la cele cu modificari structural la nivelul oaselor de la nivelul piciorului, leziunile aparand prin distributia anormala a greutatii la nivelul fetei plantare a membrului afectat.

DIAGNOSTICUL se stabileste prin examinarea locala a leziunii, frecvent avem in fata un pacient care acuza dureri accentuate de ortostatismul prelungit ce au un debut incert si intensificare progresiva. La palpare se percepe o formatiune pseudotumorala de consistenta dura (leziune adaptativa), mobila pe planul profund si avand culoare asemanatoare tegumentelor invecinate. Diagnosticul de certitudine se pune in urma examinarii histo-patologice a piesei de excizie.

TRATAMENTUL clavusului este chirurgical si se realizeaza cu anestezie locala, pacientul putand sa paraseasca spitalul la cateva ore de la terminarea interventiei chirurgicale. Dupa excizia durinomului  se realizeaza o hemostaza riguroasa si sutura cu fir special (rezistent la fortele mari aplicate in aceasta regiune anatomica). Firele de sutura sunt indepartate la patrusprezece zile dupa operatie, micsorarea acestui interval asociindu-se frecvent cu dehiscenta (deschiderea) plagii din cauza fortelor de tractiune exercitate asupra acestei regiuni anatomice, forte ce au stat initial la baza aparitiei durinomului.

CICATRICEA POSTOPERATORIE este de foarte mici dimensiuni si adesea situate la nivelul feti plantare a piciorului (in talpa) fiind cu greu vizibila cu ochiul liber.

PROGNOSTICUL este in majoritate cazurilor foarte bun, excizia clavusului find rar urmata de recidiva locala, asocierea acesteia fiind adesea determinate de o modificare structural osoasa ce implica efectuarea unei interventii chirugicale laborioase ale carei etape urmeaza sa le stabilim impreuna cu un chirurg ortoped.

RECOMAND excizia durinoamelor, discomfortul produs de acestea fiind usor eliminat printr-o interventie chirurgicala de scurta durata, realizata cu anestezie locala si riscuri minime. Expectativa este de cele mai multe ori soldata esecului, cresterea in dimensiuni fiind adesesa directia spre care evolueaza aceste leziuni adaptative.


< < INAPOI                                                                                                                INAINTE > >



< < INAPOI                                                                                                             INAINTE > >



< < INAPOI                                                                                              INAINTE > >



< < INAPOI                                                                                  INAINTE > >



<<INAPOI                                                                                                     INAINTE>>