Maladia Dupuytren - Aspect preoperatorBOALA DUPUYTREN (BD) cunoscuta popular ca ’boala Viking‘ sau ’contractura Dupuytren’ este o afectiune fibroproliferativa benigna ce evolueaza lent afectand functionalitatea mainii. In formele severe pacientii intampina dificultati in desfasurarea sarcinilor cotidiene uzuale. Afectiunea este caracterizata de aparitia unor noduli fibrosi in palma , care cresc progresiv in dimensiuni, formand adevarate corzi fibroase ce adera la tendoane, blocand degetele in flexie.  Maladia Dupuytren afecteaza cu precadere sexul masculin. Benzile retractile (descrise anterior) sunt localizate  la nivelul degetelor IV si V de la mana, afectarea policelui (degetului mare) sau a celorlalte degete fiind cu mult mai rara. O atentie deosebita trebuie acordata de asemenea asocierii maladiei Dupuytren cu o serie de alte fibromatoze precum: boala Peyronie (fibromatoza peniana), boala Ledderhose (fibromatoza plantara) si nodulii Garrod.



RISCUL de a aparitia a BD este crescut la: persoanele cu antecedente heredocolaterale pozitive (rude afectate de boala), diabetici (aproximativ 80% dintre acestia dezvolta boala dupa 20 de ani de la diagnosticarea afectiunii metabolice), persoanele ce efectueaza preponderant munca manuala (prin expunere frecventa la vibratii) si la marii fumatori. Desi factorii prezentati anterior sunt raspunzatori pentru mai bine de 95 de procente din cazurile de contractura Dupuytren si alte afectiuni au fost corelate cu aparitia bolii. Epilepsia si traumatismele mainii sunt considerate a fii raspunzatoare pentru cel putin 5 procente din cazurile nou diagnosticate.


PROGRAMARE CONSULTATIE – DR. BEJINARIU


DIAGNOSTICUL se stabileste prin efectuarea examenului local. La palparea regiunii palmare se evidentiaza noduli sau chiar bandelete fibroase (in formele severe) de consistenta dura ce adera strans la tegument si tendoane, blocand degetele afectate in diferite grade de flexie. In etapele initiale ale bolii pacientii pot executa miscarile de flexie si extensie completa, ulterior dupa aparitia bandeletelor fibroase miscarea de extensie completa fiind imposibil de realizat. Concluzionand acestea sunt criteriile clinice care stau la baza stadializarii afectiunii (efectuata in timpul consultatiei) si stabilirii tratamentului.

TRATAMENTUL BD este chirurgical si consta in efectuarea unei incizii la nivelul fetei volare (palmare) a razei digitale afectate. Ulterior se efectueaza disectia minutioasa a corzii fibroase, o atentie deosebita acordandu-se evitarii lezarii pediculilor vasculo-nervosi digitali (arterele si nervii aferenti degetelor). Urmatoarele etape sunt reprezentate de excizia corzii fibroase, disecarea de lambouri tegumentare triunghiulare pentru relaxarea (alungirea) tegumentului de la nivelul fetei palmare a mainii si sutura tegumentului. In final se imobilizeaza mana si degetele prin folosirea unei atele gipsate sau orteze timp de 5 zile. Firele de sutura se indeparteaza la 14 zile de la operatie, moment in care se trece in etapa de recuperare medicala sub atenta supraveghere a unui kinetoterapeut.

RECURENTA BOLII (recidiva) este semnifictiva mai ales in cazul pacientilor: diabetici (cu un istoric indelungat), tineri, precum si la cei la care se evidentiaza o progresie (initiala) rapida a bolii. Maladia Dupuytren este o afectiune cu potential recidivant covarsitor, acesta este motivul pentru care recomand efectuarea tratamentului chirurgical inca din stadiile incipiente ale bolii.

 

Maladia Dupuytren sau "contractura Dupuytren" descriu fibromatoza palmara

CICATRICEA POSTOPERATORIE variaza in dimensiuni in functie de severitatea bolii (grad) precum si de terenul local al pacientului. In majoritatea cazurilor cicatricea restanta este de dimensiuni minime avand  aproximativ trei centimetrii lungime si un milimetru grosime fiind situata la nivelul fetei palmare a razei digitale afectate.

CONDUITA TERAPEUTICA este influentata de diagnostic (stadiul afectiunii), varsta debutului bolii (recurenta fiind crescuta in cazul pacientilor tineri), asocierea diabetului zaharat precum si asteptarile pacientului cu privire la rezultatul postoperator. Durata medie de internare in cazul pacientilor diagnosticati cu boala  Dupuytren este de aproximativ doua zile, cu refacere si integrare socio-profesionala completa la douzeci si una de zile de la interventia chirurgicala.

 

STATISTICA dedicata bolii Dupuytren releva faptul ca intre trei si sase procente din populatia caucaziana sufera in prezent, sau vor fi afectati pe parcursul vietii de efectele neplacute ale acestei afectiuni. Relevant pentru diagnostic este de asemenea faptul ca numarul de barbati afectati de contractura Dupuytren este de cincisprezece ori mai mare decat cel al populatiei feminine. Literatura de specialitate dedicata acestei patologii este extrem de variata, volumul mare de informatie descurajand adesea pacientii aflati in cautarea unei solutii pentru problema lor de sanatate.  Documentarea riguroasa si selectarea atenta a personalului medical care urmeaza sa efectueze tratamentul maladiei Dupuytren sunt elemente esentiale pentru obtinerea unui rezultat postoperator foarte bun.

RECOMAND efectuarea tratamentul chirurgical inca din stadiile incipiente ale bolii Dupuytren evitand astfel aparitia modificarilor structurale si functionale ale aparatului flexor si afectarea vascularizatiei locale caracteristice stadiilor avansate. Maladia Dupuytren este o afectiune cu un puternic caracter evolutiv, prin urmare diagnosticarea acesteia in stadiile incipiente este mandatorie.


Contractura Dupuytren - Articol Dr. Bejinariu

Articole similare

Desi boala Dupuytren apare cu precadere la populatia masculina care desfasoara efort fizic intens, preponderent la lucratorii manuali si la cei care prin natura profesiei sunt expusi la traumatisme repetate de mica intensitate, nu trebuie neglijata insa componenta genetica. Este cunoscut faptul ca maladia Dupuytren a fost raspandita in Europa de celebrii luptatori vikingi. Implicarea factorului genetic este sustinuta si de faptul ca redutabila contractura Dupuytren a afectat numeroase personalitati politice de talie mondiala precum si nume celebre din cinematografia americana.


Dr. Bejinariu Catalin profeseaza atat in sistemul public de sanatate cat si in cel privat. Pentru realizarea interventiilor chirurgicale in sistemul public de sanatate este necesara furnizarea documentatiei solicitata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, costul intregii proceduri chirurgicale fiind asigurat din fondurile acestei institutii.  Pretul interventiilor chirurgicale efectuate in sistem privat variaza in functie de complexitatea cazului si clinica in care se desfasoara interventia.


Dr. Bejinariu Cătălin  Medic Specialist Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva

Programari Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar – Arseni (sistem public): 0724 572 908

Programari Spitalul Sanador (sistem privat): 021 9699