Chistul sinovial

FORMATIUNILE TUMORALE SUBCUTANATE ridica probleme serioase in stabilirea diagnosticului de certitudine, examinarea locala putand doar sa ne ajute in restrangerea cercului afectiunilor ce ar putea sta la baza aparitiei acestor tumori. Pentru stabilirea diagnosticului, de foarte multe ori medicul chirurg este obligat sa recurga la o gama variata de investigatii imagistice (ecografie, tomografie computerizata si imagistica prin rezonanta magnetica). Elaborarea protocolului operator bazandu-se pe coroborarea informatiilor  obtinute prin investigatii paraclinice (precum cele prezentate anterior) cu detaliile obtinute in cursul examinarii locale.

 

Chistul sinovial

  1. Definitie

  2. Factori de risc

  3. Diagnostic

  4. Tratament chirurgical

  5. Cicatrice postoperatorie

  6. Prognostic

  7. Recomandari

     

CONSULTATIE ONLINE GRATUITA

Daca doriti ca Dr. Bejinariu sa va ofere o solutie pentru problema dumneavoastra de sanatate, tot ce trebuie sa faceti este sa ne trimiteti fotografia mainii afectate si sa completati formularul: CONSULTATIE ONLINE.

Recomandari

RECOMAND excizia chisturilor sinoviale simptomatice precum si a celor care au tendinta de a creste in dimensiuni, interventia chirurgicala precoce reducand neplacerile functionale si asigurand un aspect estetic postoperator satisfacator.

Prognostic

PROGNOSTICUL este in majoritate cazurilor favorabil, riscul de recidiva fiind scazut prin ligaturarea sursei chistului, evitand astfel trecerea lichidului sinovial din cavitatea articulara in chist.

Cicatricea postoperatorie

CICATRICEA POSTOPERATORIE restanta in urma exciziei chistului sinovial este de mici dimensiuni,  fiind realizata la nivelul pliurilor tegumentare regionale, confundandu-se de cele mai multe ori cu acestea.

Tratament chirurgical

TRATAMENTUL chistului sinovial este chirurgical si consta in excizia acestuia, ligaturarea sursei (comunicarii cu articulatia), sutura tegumentului  si imobilizare. Interventia chirurgicala se poate realiza cu anestezie locala,  anestezie loco-regionala (bloc Bier) sau anestezie generala in cazul formelor grave. Indepartarea firelor de sutura si a imobilizarii se realizeaza la 14 zile postoperator, ulterior recomandandu-se reintegrare profesionala progresiva. Tratamentul conservator consta in imobilizare articulatiei lezate in pozitie functionala timp de 14 zile urmata de o reevaluare in vederea stabilirii raspunsului local la tratament, dar adesea  rezultatul nu este multumitor, persistenta orificiului de comunicare stand la baza reumplerii chistului partial evacuat prin imobilizarea prelungita.

Diagnostic

DIAGNOSTICUL se realizeaza prin examenul local al leziunii. La examinare se evidentiaza o formatiune tumorala de forma sferica cu diametrul variind intre 3 mm si 2 cm, cu margini net delimitate de tesuturile inconjuratoare, mobila pe planul superficial (piele) si aderenta profund la capsula articulara (structura anatomica din care se formeaza). In cazuri izolate se remarca aparitia durerii determinate de distensia brusca a chistului in cazul unui traumatism sau de efectul de masa al acestuia prin compresiunea directa pe un nerv superficial.

Factori de risc

RISCUL de aparitie a chistului sinovial este crescut la: persoanele care prin natura  profesiei  sunt supuse la suprasolicitari mecanice, la personele cu modificari ale tesutului conjuctiv  sau la cele care au suferit traumatisme .

Definitie

Chistul sinovial apare frecvent la nivelul incheieturii (articulatiei) pumnului si mult mai rar la nivelul articulatiilor de la nivelul piciorului. Mecanismul producerii acestor chisturi este foarte simplu si usor de inteles. Prin suprasolicitarea articulatiei pumnului capsula articulara cedeaza in zonele de rezistenta minima formandu-se la acest nivel adevarati “saculeti” ce contin lichid articular. Caracterul progresiv al leziunii este determinat de umplerea  chistului cu lichid articular in timpul traumatismelor repetate de mici dimensiuni.

Sala de operatii

Trecut, Prezent si Viitor in Medicina

Medicina moderna presupune respectarea tuturor protocoalelor terapeutice precum si a normelor de asepsie si antisepsie. Inca din secolul al XIX lea s au facut eforturi pentru reducerea riscului de infectie, Joseph Lister fiind cel care a introdus pentru prima data criteriile stricte de igiena in tratamentul diferitelor tipuri de leziuni.

Performanţa serviciilor de urgenţă prespitaliceşti este determinată nu numai de profesionalismul personalului medical de urgenţă, dar şi de dotarea acestora. Este important pentru succesul intervenţiilor ca ambulanţele să fie moderne şi echipate corespunzător cu aparatura medicală necesară.

Paturile moderne sunt prevazute cu saltea pneumatica antiescara, precum si cu sistem automatizat de reglare a pozitiei corpului. Studiile clinice dedicate acestui subiect au aratat ca introducerea saltelei pneumatice a redus cu peste 95% riscul de aparitie a ulcerelor de decubit.

Introducerea seringilor de unica folosinta a reprezentat un pas foarte mare in directia reducerii numarului infectiilor intraspitalicesti. Viciile de procedura cu privire la sterilizarea seringilor metalice cu intrebuintare repetata au produs adevarata tragedii in trecut.

Respectarea normelor de asepsie si antisepsie in sala de operatii este esentiala pentru o buna evolutie postoperatorie a pacientului. Infrastructura moderna si aparatura medicala de noua generatie constituie elemente esentiale pentru realizarea acestui deziderat.

Respectarea circuitelor medicale conform normelor impuse de autoritatile sanitare teritoriale este esentiala pentru vindecarea rapida a pacientilor. Spitalele moderne au circuite extrem de bine stabilite, astfel incat se limiteza la maximum riscul de contaminare si transmitere a bacteriilor din exterior in interior si invers.


Ca profesionist in domeniul medical privesc cu nostalgie in trecut, cu respect si incredere in prezent si cu entuziasm spre viitor…