Cum identificam transformarile maligne ale alunitelor?

Stiti de ce excizia „banalelor alunite” este pe primul loc in topul interventiilor chirurgicale plastice din U.S.A.? 

Alunitele sau nevii hiperpigmentari sunt formatiuni tumorale benigne ce isi pastreaza proprietatile morfologice si topografice fara a pune probleme de sanatate in majoritatea cazurilor. Doresc sa va prezint in continuare cateva date din literatura de specialitate care sa va ajute sa va orientati cu privire la momentul optim in care trebuie sa apelati la tratamentul chirurgical, precum si o prezentare succinta a fenomenului global creat in jurul “banalelor alunite”.

Raportul statistic efectuat de Societatea Americana a Chirurgilor Plasticieni ne arata ca excizia formatiunilor tumorale ocupa primul loc in topul interventiilor chirurgicale plastice, peste 4,4 milioane de americani apeland in fiecare an la aceasta solutie terapeutica. Numarul crescut de pacienti care opteaza pentru practicarea acestei  interventii chirurgicale este justificat de incidenta tot mai mare a transformarii maligne a formatiunilor tumorale cutanate, determinata de cresterea agresivitatii razelor ultraviolete in cursul fotoexpunerii prelungite, modificarea comportamentului alimentar,  precum si de  gradul ridicat al poluarii aerului la care suntem cu totii expusi.

Alunite - Dr Bejinariu

Tabel cu ultimele date statistice efectuate de catre Societatea Americana de Chirurgie Plastica

*analiza statistica aferenta anul 2016 va fi disponibila in primul semestru al anului 2017

 

Doresc sa subliniez ca in jurul transformarii maligne a nevilor hiperpigmentari (alunite) s-a creat o adevarata fobie nejustificata de realitatea statistica din specialitatea noastra. Evolutia naturala (fireasca) a alunitelor nu este spre transformare maligna, doar un numar redus de cazuri suferind “transformari” celulare ce au un prognostic nefast.

In cele ce urmeaza va voi prezenta un set de criterii care va vor ajuta sa identificati modificarile ce pot avea o semnificatie nefavorabila in evolutia alunitelor dumneavoastra.  Daca aveti un nev atipic (care va atrage atentia) trebuie sa analizati urmatoarele modificari:

  • A – asymetry – nevul nu prezinta un aspect rotund sau ovalar, simetric;
  • B – border – marginile acestuia sunt neregulate, slab definite;
  • C – color – culoare neuniforma marcata de existenta insulelor hiperpigmentare;
  • D – diameter – crestere rapida a diametrului, risc crescut peste 6 mm;
  • E – elevation – ridicarea sau cresterea in inaltime a nevului (alunitei).

Alunita - Dr. Bejinariu

 

Vreau sa clarific cateva aspecte in ceea ce priveste atitudinea conservatoare bazata pe mitul “deranjarii alunitelor” care sustine ca prin excizia acestora creste riscul de transformare maligna. Realitatea chirurgicala bazata pe dovezi si confirmata prin analize statistice ferme sustine excizia formatiunilor tumorale cu evolutie atipica conform criteriilor macroscopice de apreciere “ABCDE”. Examinarea anatomo-patologica efectuata in cursul interventiei chirurgicale confirma excizia in totalitate a formatiunii tumorale. Mitul “deranjarii alunitelor” este sustinut de evolutia nefavorabila a cazurilor cu prezentare intarziata, tocmai din cauza respectarii acestei recomandari nefaste, care promoveaza intarzierea prezentarii la medic, lasand prin urmare timp necesar celulelor tumorale sa se multiplice si sa invadeze structurile invecinate.

Sustin practicarea exciziei precoce a nevilor atipici pentru evitarea riscului de transformare maligna a acestora precum si pentru evitarea cresterii necontrolate in dimensiuni urmata de formarea unei cicatrici postexcizionale neplacute.

Daca ati identicat una dintre modificarile de structura prezentate mai sus, va recomand sa nu amanati consultul chirurgical si sa va programati pentru o CONSULTATIE GRATUITA la numarul de telefon: 0724572908.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste tot in lume societatile nationale de profil promoveaza educatia medicala a pacientilor, lansand campanii de constientizare prin alocarea unor resurse cu adevarat impresionante atat din punct de vedere financiar cat si logistic.

Campania “Do Your Homework” a fost initiata de Societatea Americana a Chirurgilor Plasticieni si a aparut ca o consecinta a numarului tot mai mare de pacienti nemultumiti de serviciile medicale primite precum si a presiunii exergitate de societatile de asigurare ca urmare a numarului crescut al proceselor de malpraxis medical. Proiectul societatii americane isi propune orientarea pacientilor catre medici acreditati ce fac parte din societatile natioale de profil, fiind prin urmare verificati regulat cu privire la capacitatea profesionala de rezolvare a cazurilor precum si la ambientul general necesar oferiirii serviciilor medicale de calitate.

Do Your Homework - Project

 

Alegerea medicului care va trateaza este deosebit de importanta, de succesul actului medical depinzand buna desfasurare a vietii dumneavoastra, prin urmare doresc sa va ofer un set de intrebari care va poate fi de folos in alegerea medicului dumneavoastra:

  • Are drept de libera practica si licenta in domeniul care va intereseaza?
  • Este membru al societatii nationale si societatilor internationale de profil?
  • Cum s-a pregatit pentru efectuarea interventiei chirurgicale care va intereseaza?
  • De cat timp efectueaza acest tip de procedura?
  • Cate interventii chirurgicale de acest tip a efectuat?
  • Unde se va desfasura interventia chirurgicala?
  • Este acreditata institutia respectiva?
  • Personalul auxiliar este profesionist si amabil?

Pe parcursul consultului va recomand sa va formati o opinie cu privire la viitoarea colaborare dintre dumneavoastra si medic, puteti incepe prin gasirea raspunsului la urmatoarele intrebari:

  • Am incredere in acest chirurg?
  • Ma pot deschide in fata acestui medic spunandu-i toate problemele mele de sanatate?
  • Ma simt comfortabil sa ii pun orice intrebare cu privire la interventia chirurgicala pe parcursul intregului proces?
  • Cred ca este disponibil si imi poate oferi raspunsul la toate intrebarile mele?

Dr. Bejinariu ACPR

Consider si recomand ca in momentul alegerii chirurgului plastician sa se tina cont de apecte precum: apartenenta acestuia la societatile nationale de profil (garant al calitatii actului medical), experienta practica in domeniul chirurgiei plastice, nota personala care sa permita o buna colaborare medic – pacient si nu in ultimul rand ambientul necesar efectuarii procedurii. Imi doresc ca prin aceste randuri sa atrag atentia acelor pacienti care se afla in fata unei decizii importante pentru buna desfasurare a vietii  lor si care pot fi tentati de mirajul formei fara fond, riscand sa fie tratati chiar de persoane fara certificat de libera practica, ascunse in spatele unei imaginii supradimensionate.

 

 

 

 

Reconstructie mamara gratuita dupa afectiuni oncologice

CANCERUL DE SAN

Neoplasmul mamar este una dintre cele mai temute afectiuni maligne din cauza riscului de evolutie nefavorabila (in diagnosticarile tardive) precum si a potentialului mutilant al interventiei chirurgicale curative. Un alt aspect foarte important de care trebuie tinut cont in tratamentul acestor paciente este cel al traumei psihice, determinate de constientizarea (acceptarea) potentialului letal al acestei afectiuni precum si de aspectul cicatricei postoperatorii, amputatia sanului avand repercursiuni semnificative asupra psihicului pacientei. De foarte multe ori pacientele vindecate sunt reticiente cu privire la efectuarea unei interventii chirugicale reconstructive, deoarece aceastea isi doresc sa inchida cat mai repede acest capitol neplacut din viata lor. Trauma reprezentata de mastectomie si tratamentul oncologic ulterior le face de cele mai multe ori pe aceste paciente sa renunte la reconstructia sanului, temporizarea interventiei fiind adesea urmata de resemnare si renuntarea la interventia chirurgicala reconstructiva (prin accentuarea progresiva a acestei adevarate fobii de spital). Deasemenea un alt factor limitant este cel reprezentat de costul protezei mamare siliconice si al interventiei (interventiilor) chirurgicale necesare reconstructiei

Prin  “Subprogramul de reconstructie mamara dupa afectiuni oncologice prin endoprotezare” se doreste facilitare accesului a cat mai multe paciente la reconstructia mamara si la obtinerea unui aspect estetic apropiat de cel natural, integrand astfel aceste paciente din punct de vedere social si profesional. Programul presupune achitarea pretului protezei mamare si al interventiei chirurgicale de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, astfel pacientele  care au suferit mastectomie pentru tratamentul neoplasmului mamar beneficiaza de reconstructie mamara gratuita. Adevarata inchidere a “acestui capitol neplacut din viata” pacientelor (asa cum il descriu multe dintre acestea) este reprezentata de efectuarea reconstructiei si prin acesta evitarea amintirii zilnice a traumei.

Inscrierea in programul gratuit de reconstructie mamara este foarte usoara, pentru efectuarea interventiei chirurgicale fiind necesare urmatoarele documente:

  • Copie dupa cartea de identitate;
  • Bilet de trimitere de la medicul oncolog – evaluare oncologică de etapă, care să avizeze explicit indicaţia de reconstrucţie mamară, imediată sau secundară
  • Bilet de trimitere de la medicul de familie catre Sectia de Chirurgie Plastica in cadrul careia urmeaza sa se efectueze reconstructia;
  • Adeverinta care sa ateste calitatea de asigurat (obtinuta de la angajator).

In urma consultatiei se decide efectuarea interventiei chirurgicale reconstructive, protocolul terapeutic fiind influentat de particularitatile locale ale pacientei si asteptarile acesteia cu privire la prognostic.

In majoritatea cazurilor reconstructia sanului se realizeaza in mai multe etape, dupa cum urmeaza:

  • Inserarea expanderului mamar;
  • Extractia expanderului si inserarea protezei mamare siliconice definitive asociata cu reconstructia complexului areolo-mamelonar si mastopexia sanului contralateral (ridicarea sanului sanatos , daca este cazul);
  • Simetrizare prin lipofilling si definitivarea complexului areolo-mamelonar.

Prima etapa a protocolului reconstructiv consta in inserarea unui expander tisular mamar cu valva magnetica (al carui pret este asigurat de CNAS), interventia chirurgicala realizandu-se cu anestezie generala. Durata interventiei chirurgicale este variaza intre 45 si 90 de minute in functie de dimensiunile cicatricei postmastectomie si particularitatiloe locale anatomice ale pacientei. Durata internarii variaza intre 4 si 7 zile in functie de evolutia locala postoperatorie, durata medie de internare fiind de aproximativ 5 zile, timp in care pacienta este monitorizata atent in vederea evitarii aparitiei complicatiinlor septice (infectiilor). Suprimarea (indepartarea) firelor de sutura se realizeaza in cadrul consultului efectuat la  14 zile postoperator, ulterior pacienta prezentandu-se regulat la control la intervale de trei saptamani pentru injectarea de ser fiziologic in vederea expandarii progressive. Durata totala a primei etape a reconstructiei variaza in functie de dimensiunile expanderului fiind influentata de durata necesara atingerii capacitatii maxime (umplerii) a acestuia. In cazul utilizarii unui expander cu o capacitate de 300 ml (san contralateral de dimensiune medie) durata totala a primei etape reconstructive (intervalul dintre inserarea expanderului si inserarea protezei mamare siliconice) este de aproximativ 11 saptamani, timp in care pacienta se prezinta regulat la control la intervale de 3 saptamani.

A doua etapa a reconstructiei mamare consta in: inlocuirea expanderului cu o proteza mamara siliconica (al carui pret este asigurat de CNAS), reconstructia complexului areolo-mamelonar si mastopexie contralaterala (simetrizare prin ridicarea sanului sanatos) daca este cazul. Inlocuirea implantului cu proteza mamara siliconica este o interventie chirurgicala de rutina, inserarea implantului realizandu-se printr-o mica incizie (aproximativ 3 cm lungime) realizata in santul inframamar (sub san). Reconstructia complexului areolo-mamelonar se realizeaza in cadrul aceleasi interventii chirurgicale si presupune recoltarea de tesut areolar de la sanul contralateral (sanul sanatos) si sutura acestuia in pozitia anatomica normala (conform calculului si desenului preoperator). In final daca se impune se realizeaza mastopexia (ridicarea) sanului sanatos pentru asigurarea simetriei sanilor. Durata interventiei chirurgicale variaza intre 60 de minute si doua ore in cazul pacientelor care necesita si mastopexie (ridicarea sanului contralateral). Durata internarii este de aproximativ 7 zile, timp necesar monitorizarii plagii si grefei areolare. Firele de sutura se indeparteaza la 14 zile postoperator.

Rezultatul final al interventiei chirurgicale se poate aprecia la aproximativ 3 luni de la inserarea implantului, cu ocazia acestei evaluari stabilindu-se si oportunitatea efectuarii retusurilor finale (a III-a etapa) ce constau in simetrizare prin lipofilling si mici modificari ale complexului areolo-mamelonar.

                                                                                  Reconstructie mamara

Recomand efectuarea reconstructiei mamare la pacientele cu neoplasm mamar operat dupa 6 luni de la incheierea tratamentului oncologic (chimioterapiei),  evitand astfel complicatiile legate de scaderea imunitatii caracteristice tratamentului oncologic. Reconstructia precoce a sanului (dupa efectuarea tratamentului oncologic) grabeste reintegrarea socio-profesionala a pacientei si are un impact semnificativ asupra reechilibrarii psihologice a acesteia. Asigurarea tuturor costurilor interventiei chirurgicale (expander si implant) de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate face ca reconstructia mamara sa fie accesibila tuturor pacientelor, pentru efectuarea interventiei chirurgicale fiind necesare doar documentele prezentate anterior.

Inchei prin a va spune ca exista o multitudine de alte metode reconstructive ce pot fi folosite pentru obtinerea unor rezultate bune, protocolul prezentat reprezentand doar una dintre aceste variante, scopul detalierii fiind reprezentat de dorinta de familiarizare a pacientelor ce au trecut prin aceasta trauma cu etapele reconstructiei mamare.

Link CNAS: Casa Nationala de Asigurari de Sanatate – Program National reconstructie mamara dupa afectiuni oncologice

Rezumat articol: Reconstructie de genunchi cu lambou perforator (co-autor si prezentator)

Reconstructia fetei anterioare a genunchiului prin utilizarea lamboului perforator tibial anterior. Prezentare de caz.

Articol prezentat in cadrul Congresului ACPR, Tulcea 2015

 

In aceasta lucrare va prezentam abordarea noastra terapeutica in fata unui caz complex de condrosarcom de condil femural soldat cu un defect de parti moi la nivelul fetei anterioare a genunchiului. Dupa excizarea completa a formatiunii tumorale a fost necesara utilizarea unui lambou fasciocutanat bipediculat pentru acoperirea defectului de parti moi restant la nivelul fetei antero-laterale a genunchiului. Ulterior restabilirea mobilitatii articulare a fost obtinuta prin  artroplastie de genunchi.

In urma celei de a doua interventii ortopedice evolutia locala a fost grevata de aparitiei unei zone de necroza circulara la nivelul fetei anterioare a rotulei.  Pentru salvarea materialului protetic si pastrarea mobilitatii articulare s-a practicat plastie cu  lambou perforator tibial anterior.

Particularitatea cazului este data de necesitatea alegerii metodei reconstructive optime in conditiile unui picior traumatizat ce a suferit multiple interventii chirurgicale. Redobandirea functionalitatii a reprezentat obiectivul principal al algoritmului de tratament. Pentru realizarea acestui deziderat fiind necesara colaborarea intre echipa ortopedica ce a practicat artroplastia de genunchi si echipa de chirurgie plastica ce a intervenit rapid dupa aparitia necrozei prepatelare prin reconstructia partilor moi de la nivelul fetei anterioare a articulatiei, necesara pastrarii protezei precum si redobandirii mobilitatii articulare.

Parcurgerea unui program intens de recuperare medicala dupa suprimarea imobilizarii constituie un element extrem de important in ceea ce priveste prognosticul functional postoperator. La cinci ani de la excizarea formatiunii tumorale, dupa multiple interventii reconstructive la nivelul articulatiei genunchiului si partilor moi perilezionale pacienta se deplaseaza normal, integrandu-se fara dificultate in mediul profesional in care isi desfasura activitatea anterior stabilirii diagnosticului.

Considerentele ce tin de aspectul estetic au fost cu mult depasite de redobandirea functionalitatii articulare, atat de necesara in cazul unui pacient de varsta medie, ce necesita o integrare profesionala si sociala cat mai rapida.

Rezumat articol: Carcinom bazocelular gigant (co-autor si prezentator)

Utilizarea lambourilor locale si locoregionale pentru rezolvarea unui caz grav de carcinom bazocelular gigant localizat la nivelul regiunii orbitale la un pacient cu arteriopatie severa 

Articol prezentat in cadrul Congresului ACPR, Tulcea 2015

 

In aceasta lucrare va prezentam atitudinea noastra terapeutica in cazul unui pacient cu carcinom bazocelular gigant localizat la nivelul fetei, antecedentele personale patologice, precum ateroscleroza si arteriopatia diabetica limitand mult optiunile reconstructive.

Defectul restant in urma excizarii formatiunii tumorale prin dimensiunile crescute determinate de invadarea structurilor invecinate precum sinusul maxilar, orbita si osul zigomatic au ridicat problema utilizarii unui lambou muscular de mari dimensiuni, necesar acoperirii tuturor structurilor afectate. Neajunsurile ce tin de realizarea unei anastomoze in conditiile unui pacient cu arteriopatie severa si deformarea estetica masiva a regiunii determinate de folosirea unei astfel de metode reconstructive au contribuit la alegerea realizarii reconstructiei prin utilizarea unor lambouri de dimensiuni mai mici, cu vascularizatie axiala regionala.

Stabilirea algoritmului operator a tinut cont de limitarile impuse de antecedentele personale patologice ale bolnavului si asteptarile acestuia cu privire la prognostic, acordandu-se o atentie deosebita controlului strict al valorilor glicemiei pe durata internarii si ulterior in perioada de recuperare postoperatorie.

Pentru acoperirea defectului de parti moi, restant in urma excizarii formatiunii tumorale si exenteratiei oculare impuse de extinderea procesului neoplazic la nivelul orbitei, au fost utilizate trei lambouri locale si locoregionale. Regiunea nazala a fost acoperita cu un lambou frontal, defectul de parti moi de la nivelul regiunii orbitare si zigomatice fiind acoperit cu un lambou temporal muscular respectiv fascial.

Postoperator evolutia locala a pacientului a fost lent favorabila, marcata doar de aparitia unei mici zone de necroza marginala. Pacientul a fost externat la 14 zile dupa interventia chirurgicala.

Particularitatea cazului este data de utilizarea lambourilor locale cu pedicul axial, noi considerand ca riscurile reconstructiei cu lambouri liber transferate sunt crescute in cazul pacientilor cu arteriopatie severa, deformarea locala postoperatorie fiind deasemenea un criteriu care pledeaza pentru utilizarea lambourilor locale de mici dimensiuni ce sunt mult mai usor de modelat.

Rezumat articol: Reconstructia membrului inferior (co-autor si prezentator)

Reconstructia membrului inferior prin lambouri locale si liber transferate la pacientii cu defecte de parti moi, osoase si tendinoase localizate la nivelul treimii inferioare a gambei

Publicat in Clujul Medical, Vol. 88/2015

 

Obiectivele studiului

In aceasta lucrare ne propunem sa prezentam diferite tehnici de reconstructie a membrului inferior prin utilizarea lambourilor locale si liber transferate in cazul pacientilor care au suferit traumatisme soldate cu defecte de parti moi localizate la nivelul treimii inferioare a gambei.

Expunera osoasa si afectarea structurilor vasculare dominante sunt aproape o regula in cadrul traumatismeleor de la acest nivel, prin urmare consideram ca alegerea tehnicii de reconstructie trebuie sa tina cont de natura traumatismului si consecintele acestuia, antecedentele personale patologice ale pacientului, precum si de asteptarile acestuia cu privire la prognostic.

MATERIALE SI METODA

Pentru demonstrarea importantei factorilor locali si generali ce contribuie la obtinerea unui rezultat favorabil, va prezentam o serie de cazuri de reconstructie a membrului inferior prin: plastie cu lambouri fasciocutanate liber transferate, lambouri locale musculare si plastie cu lambouri locale fasciocutanate. Un factor important in alegerea tehnicii optime de reconstructie il constiutuie examinarea clinica si paraclinica a pacientului. Pentru cazurile prezentate au fost efectuate ecografii Doppler, radiografii, precum si determinarea profilului lipidic al pacientilor, coroborand informatiile obtinute cu aspectul clinic general si local.

REZULTATE

In urma interventiei chirurgicale pacientii au necesitat in medie 14 zile de spitalizare si au fost externati in curs de vindecare. Evolutia postoperatorie a fost favorabila, grevata doar de aparitia unor mici zone de necroza marginala, justificata de factori de risc ce tin de: varsta, statusul arterial al pacientilor si dimensiunea defectului preoperator.

CONCLUZII

Consideram ca decizia cu privire la alegerea tehnicii reconstructive trebuie luata tinand cont de natura traumatismului si consecintele acestuia asupra structurilor anatomice afectate (osoase si vasculare), de antecedentele personale patologice, acordandu-se o atentie deosebita afectiunilor vasculare si metabolice, de leziunile preexistente la nivelul zonei donatoare, precum si de asteptarile pacientului cu privire la rezultatul functional si consecintele  estetice postoperatorii.

 

Rezumat articol Clujul Medical: Clinodactilia (co-autor si prezentator)

Rezolvarea unui caz complex de clinodactilie la nivelul policelui prin  Utilizarea  de grefon osos iliac. Prezentare de caz.

Publicat in Clujul Medical, Vol. 88/2015

 

Obiectivele studiului

Prin consecintele exercitate asupra prehensiunii, malformatiile policelui reprezinta afectiuni cu un puternic rasunet asupra functionalitatii mainii. In aceasta lucrare dorim sa va prezentam un caz sever de clinodactilie a policelui pentru rezolvarea caruia s-a practicat plastie cu grefon osos iliac.

MATERIALE SI METODA

Pentru realizarea interventiei chirurgicale s-au practicat radiografii ale policelui si bazinului pacientului, stabilindu-se preoperator dimensiunile grefonului si gradul de angulatie necesar restabilirii rectitudinii falangei distale. Pentru evitarea lezarii aparatului extensor s-au practicat doua incizii la nivelul bordului ulnar si  fetei dorsale a policelui in imediata vecinatate a bordului radial. Restabilirea rectitudinii coloanei osoase s-a realizat prin inserarea grefonului osos la nivelul bazei celei de-a doua falange, dupa fracturarea corticalei si spongioasei subjacente ipsilaterale. In urma interventiei chirurgicale pacientul a necesitat cinci zile de spitalizare si a fost externat in curs de vindecare, imobilizarea mentinandu-se pana la patru saptamani postoperator.

REZULTATE

In urma evaluarii efectuate la sase saptamani postoperator s-a constat imbunatatirea semnificativa a prehensiunii terminale si subterminale (sever afectate preoperator), precum si o moderata crestere a intensitatii prehensiunii de forta (poli-digitopalmara).

CONCLUZII

Consideram ca asocierea reconstructiei policelui cu grefon osos iliac cu un program intens de recuperare inceput la patru saptamani postoperator (dupa suprimarea imobilizarii) determina o imbunatatire semnificativa in functionalitatea mainii prin restabilirea reperelor anatomice necesare efectuarii prehensiunii.

Deasemenea, in opinia noastra alte criterii ce recomanda folosirea acestei tehnici chirurgicale la pacientii cu clinodactilie sunt: durata redusa de spitalizare, morbiditatea redusa la nivelul zonei donatoare, precum si considerentele estetice ce tin de prezenta unei cicatrici postoperatorii de dimensiuni reduse.