RISCUL de aparitie a chistului sinovial este crescut la: persoanele care prin natura profesiei sunt supuse la suprasolicitari mecanice, la personele cu modificari ale tesutului conjuctiv sau la cele care au suferit traumatisme .
Chistul sinovial apare frecvent la nivelul incheieturii (articulatiei) pumnului si mult mai rar la nivelul articulatiilor de la nivelul piciorului. Mecanismul producerii acestor chisturi este foarte simplu si usor de inteles. Prin suprasolicitarea articulatiei pumnului capsula articulara cedeaza in zonele de rezistenta minima formandu-se la acest nivel adevarati “saculeti” ce contin lichid articular. Caracterul progresiv al leziunii este determinat de umplerea chistului cu lichid articular in timpul traumatismelor repetate de mici dimensiuni.
Medicina modernă presupune respectarea tuturor protocoalelor terapeutice precum și a normelor de asepsie și antisepsie. Încă din secolul al XIX lea s-au făcut eforturi pentru reducerea riscului de infecție, Joseph Lister fiind cel care a introdus pentru prima dată criteriile stricte de igienă în tratamentul diferitelor tipuri de leziuni.
Performanţa serviciilor de urgenţă prespitaliceşti este determinată nu numai de profesionalismul personalului medical de urgenţă, dar şi de dotarea acestora. Este important pentru succesul intervenţiilor ca ambulanţele să fie moderne şi echipate corespunzător cu aparatura medicală necesară.
Paturile moderne sunt prevazute cu saltea pneumatică antiescară, precum și cu sistem automatizat de reglare a poziției corpului. Studiile clinice dedicate acestui subiect au aratat că introducerea saltelei pneumatice a redus cu peste 95% riscul de apariție a ulcerelor de decubit.
Introducerea seringilor de unică folosință a reprezentat un pas foarte mare în direcția reducerii numărului infecțiilor intraspitalicești. Viciile de procedură cu privire la sterilizarea seringilor metalice cu întrebuințare repetată au produs adevarate tragedii în trecut.
Respectarea normelor de asepsie și antisepsie în sala de operații este esențială pentru o bună evoluție postoperatorie a pacientului. Infrastructura modernă și aparatura medicală de nouă generație constituie elemente esențiale pentru realizarea acestui deziderat.
Respectarea circuitelor medicale conform normelor impuse de autoritățile sanitare teritoriale este esențială pentru vindecarea rapidă a pacienților. Spitalele moderne au circuite extrem de bine stabilite, astfel încât se limiteză la maximum riscul de contaminare și transmitere a bacteriilor din exterior în interior și invers.
Ca profesionist în domeniul medical privesc cu nostalgie în trecut, cu respect și încredere în prezent și cu entuziasm spre viitor…
Spitale construite recent sunt dotate cu circuite interne care permit mentinerea celor mai strice norme de igiena.
Introducerea seringilor de unica folosinta a reprezentat un pas extrem de important in lupta contra infectiilor.
Paturile medicale dispun de sistem automatizat de mobilizare a pacientului, precum si de saltea antiescara antiseptica.
Ambulanta moderna dotata cu aparat EKG, sistem de ventilatie mecanica si defibrilator.
Poliomielita sau paralizia infantila este o boala infectioasa virala acuta care afecteaza cu precadere copiii cu varsta sub 5 ani. Boala a fost eradicata in Romania in anul 1992, ultimul caz identificat fiind cel al unui copil de etnie roma care nu fusese niciodata vaccinat. Analiza statistica arata ca daca nu reusim sa eradicam boala, peste 10 ani ne vom confrunta cu nu mai putin de 200 000 de noi cazuri anual.
„Radiografia” situatiei prezente:
- Numarul de imbolnaviri a fost redus cu 99.9 % fata de anul 1988;
- In prezent doar 3 tari se mai confrunta cu aceasta necrutatoare boala (Afganistan, Nigeria si Pakistan);
- Poliomielita afecteaza copiii cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani;
- Boala nu are tratament insa infectia poate fi prevenita cu un vaccin;
- Pana la eradicarea completa a bolii, fiecare copil este in pericol de imbolnavire.
Participati activ la lupta impotriva poliomielitei prin distribuirea mesajelor organizatiilor medicale care si-au dedicat intreaga activitate eradicarii acestei necrutatoare boli.
One Day. One Focus: Ending Polio
24 Octombrie
Degetul “in resort” sau “trigger finger“ face parte din categoria tenosinovitelor stenozante, afectiuni ce se manifesta prin limitarea functionalitatii mainii. Adesea ma aflu in fata unui pacient care afirma ca degetul afectat ramane blocat in palma, fiindu-i extrem de dificil sa il intinda. Frecvent in timpul mobilizarii fortate a degetului blocat se aude un zgomot scurt si intens descris ca o „pocnitura”, urmat de eliberarea elastica a articulatiei implicate si realizarea extensiei.
Degetul „in resort” apare din cauza formarii unui nodul pe traiectul tendonului, nodul ce nu poate aluneca prin sistemul complex de scripeti al degetului afectat, prin urmare realizare extensiei este extrem de dificila sau chiar imposibila in formele severe.
Motivele aparitiei acestei afectiuni sunt relativ simple si usor de inteles. Inflamatia tendonului determina ingrosarea acestuia si impiedica alunecarea prin sistemul de scripeti. Traumatismele mainii au fost identificate de asemenea ca factori determinanti ai aparitiei tenosinovitei stenozante. Malformatiile sistemului de scripeti sunt implicate intr-o mai mica masura in debutul afectiunii, insa nu trebuie neglijate, anamneza riguroasa fiind extrem de importanta.
In functie de severitatea cazului au fost descrise urmatoarele stadii:
Stadiul 1 – pacientul acuza durere si descrie blocaje rar
Stadiul 2 – apare blocajul si se manifesta ca o extensie sacadata a degetului (pacientul poate intinde activ degetul)
Stadiul 3 – blocajul progreseaza iar pacientul poate intinde degetul doar cu ajutor
Stadiul 4 – blocaj complet
Tratamentul degetului „in resort” este influentat de momentul prezentarii pacientului la medic. In formele usoare se poate inceraca tratamentul conservator ce consta in administrarea medicatiei antiinflamatorii si a imobilizarii mainii afectate printr-o atela gipsata. Daca simptomatologia persista este necesar tratamentul chirurgical.
Operatia consta in recalibrarea scripetelui afectat, astfel incat tendonul sa poata glisa fara dificultate. Interventia chirurgicala dureaza 30 de minuute, este nedureroasa si se realizeaza cu anestezie locala.
Recuperarea postoperatorie este foarte rapida cu redobandirea functionalitatii degetului afectat in totalitate.
Intarzierea consultatiei medicale de specialitate si prin urmare a tratamentului adecvat duce la aparitia unor leziuni ireversibile la nivelul scipetilor si tendoanelor ce fac imposibila recuperarea in totalitate a functionalitatii degetului.
Dr. Bejinariu Catalin profeseaza atat in sistemul public de sanatate cat si in cel privat. Pentru realizarea interventiilor chirurgicale in sistemul public de sanatate este necesara furnizarea documentatiei solicitata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, costul intregii proceduri chirurgicale fiind asigurat din fondurile acestei institutii. Pretul interventiilor chirurgicale efectuate in sistem privat variaza in functie de complexitatea cazului si clinica in care se desfasoara interventia.