Vreau sa va propun un exercitiu de imaginatie. Incercati sa va inchipuiti o zi din viata acestei doamne. Imbracatul hainelor, o sarcina atat de simpla pentru noi toti este aproape imposibil in conditiile limitarii mobilitatii membrului superior.Oare cum v-ati pieptana parul daca ati fi in aceasta situatie?

Stersul prafului, spalatul geamurilor, intinderea rufelor la uscat reprezinta de asemenea modalitati de reamintire a accidentului, care in urma cu 20 de ani i-a modificat viata.

Aspectul estetic este  doar unul dintre motivele care determina aparitia complexelor de inferioritate la pacientii afectati de cicatrici postcombustionale. Drama acestor pacienti se intinde pe parcusrul intregii vieti. Dupa depasirea socului determinat de arsura extensiva a pielii, pacientii sunt nevoiti sa urmeze programe intensive de recuperare medicala in speranta reabilitarii functionalitatii membrelor afectate.

Va prezint cazul unei paciente care in urma cu 20 de ani a trecut printr-o astfel de drama. Fobia determinata de spitalizarea prelungita a determinat-o sa nu apeleze la medic timp de peste 15 ani, insa limitarea marcata a functionalitatii membrului superior drept a determinat-o sa se prezinte la spital.

In urma consultatiei am elaborat un plan operator centrat asupra recuperarii  functionalitatii membrului superior, incercand totodata sa aducem o imbunatatire si din punct de vedere estetic.

Dupa 3 ore petrecute in sala de operatii, timp in care am aplicat pas cu pas algoritmul operator stabilit initial am reusit sa recuperam in integralitate mobilitatea membrului superior si odata cu aceasta sa  redam increderea pacientei ca poate realiza toate acele lucruri care pana atunci pareau imposibile.

Va invit sa distribuiti acest material in speranta ca tot mai multi pacienti vor depasii fobia legata de spital si se vor prezenta la medic pentru tratamentul acestor leziuni.